A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

tèndhere , vrb: tèndiri, tènnere 1 Definition istrecare a alladiare sa pasta fintzes a dha fàere de sa grussària giusta e parívile segundhu sa calidade de pane chi si bolet (o fintzes po fàere a macarrones, es. lisòngias); nau de orrobba o fintzes de àteru, pònnere istérria, istirada; rfl. nau de ccn., su si prestare, giare agiudu / pps. téndhiu, tesu; tèndhere sa manu = (a unu) agiudai, donai una manu de agiudu, ma fintzas ponnirisí a fai faina, aprontai su logu po calincun'àteru trabballu; téndhia de manu = manu de agiudu Synonyms e antonyms acannonare, incannonare 1 / atendiai, ispàlghere, istèndhere, istenniare, istèrrere, istirai, stendiai Sentences tendhindhe su pane a cannedhu cheret chi sas manos fetant fortza paris ◊ a tèndhere bi cheret pratighesa, sinono su pane essit a tretos russu e a tretos fine ◊ a tèndhere su pane como est a màchina ◊ tèndiri pillus de pasta 2. intrat a samunare e sa robba l'at totaganta tesa e ispalta ◊ Marta fit in su cortile tendhindhe sos pannos chi aiat sammunadu 3. issu fut sèmpere prontu a si tèndhere po agiudare is àteros 4. unu massau iat pigau un'incone de terrenu e, brexosu, cumènciat a dhue tèndhere sa manu narbonandhodhu Etymon ltn. tendere Translations French abaisser la pâte avec le rouleau English to roll bread Spanish extender la masa Italian spianare la pasta col matterèllo German den Teig mit dem Nudelholz dehnen.

tèndhere 1 , vrb Definition totu is significaos de tènnere Synonyms e antonyms àere, tènnere* Sentences candho apo a èssere manna apo a tèndhere unu maritu ◊ tenie presente chi custos contichedhos los apo iscritos tantu pro mi tèndhere ischitu.

tendhidòra , nf Definition fémina àbbile a tèndhere su pane, chi tendhet su pane de fresa (e podet èssere una màchina puru po sa matessi faina) Etymon srd.

tendhidúra , nf Definition su trebballu de tèndhere su pane (de fresa), nau mescamente de sa manera Synonyms e antonyms tendhinzu Etymon srd.

tendhína , nf Definition tendha pitica (po fentanas o gennas solu) Synonyms e antonyms cortinedha, impanna Etymon itl. tendina.

tendhínzu , nm Definition su trebballu de tèndhere su pane (carasau) Synonyms e antonyms tendhidura Etymon srd.

téndhiu , pps, agt: téndiu Definition de tèndhere Synonyms e antonyms tesu.

tendhòne , nm: tendoni Definition telu mannu de istèrrere in terra, o de pònnere po ammontare cosa (es. càmiu).

tèndiri tèndhere

tendòni tendhòne

tène , prn: te* 1 Definition prn. de 2ˆ pers. sing. impreau in calecunu cumplementu Synonyms e antonyms tibe, tui Sentences pessa pro tene! ◊ cussu est prus malinnu de tene ◊ si essèrepo in tene no bi tia andhare ◊ est santu su chi at a naschire dae tene ◊ de tene ndhe so meda cuntentu ◊ l'apo bidu innantis de tene ◊ arguai de tene! ◊ in dommo ant bisonzu de tene ◊ peri Zesugristu est mortu debbadas, sicundhu tene!

tenèa , avb Definition a t. = a tenta, unu ifatu de s'àteru, bene cun órdine, coment'e in crica de si aciapare apare Sentences bi at fogos a tenea in donzi parte de Sardigna ◊ che ranos, a tenea, mi fuent sos pensamentos ◊ dae fundhu de sa funtana si fint pesadas tantas lunitedhas, sighíndhesi a tenea.

tenèca , nf Definition tanti de terrenu, de largària, chi si pigat trebballandho Synonyms e antonyms ràglia, tenta, tula Sentences messandhe picamus sa teneca dae bassu.

tenedène , nm: tenetene Definition su giogu de is piciochedhos a si tènnere, a si cúrrere aifatu paribari po si aciapare Synonyms e antonyms tenetoca, teniscapa Sentences giogaimus a bòcias de istratzu, a ballinas, a su tenedene, a barriera ◊ sos pitzinnos zocandhe a tenetene chichelabant de boches innossentes Scientific Terminology ggs Etymon srd.

tenedòpe , nm Synonyms e antonyms arratonera, soricàrgiu Sentences su tenedope s'est isparau ma no n'at colliu su tope Etymon srd.

teneghíta , nf Definition genia de prendha de pònnere in su tzugu, apicada a calare in petorras Synonyms e antonyms cadeníglia, cadenita Scientific Terminology prd Translations French chaînette English fine chain Spanish cadena Italian catenèlla German Kettchen.

tenellàssa , avb Definition tene e lassa, tene e iscapa / istare a su t. = aciapandho e lassandho andhare Etymon srd.

tenénsia , nf Definition firmesa e critériu lógicu in su chistionare Sentences proite non giughes tenénsia in su cuntrestu? pro cherrer fàghere su corazosu ch'essis pala pala costa costa! (G.Ruju)

tenènte, tenènti , nm Definition gradu de is militares, su de duos de is uficiales; in su sedhatzu, in su frenu: cosa chi serbit a firmare, a poderare firmu.

tenéntiche , nm Definition s'apiconi o iscovile de sa cheréssia Synonyms e antonyms tanache, tanàsiche, tenàgliulu, tanàgiu Sentences sas cariasas a cropa sunt ligadas a su matessi tenéntiche (L.Pusceddu) Etymon srd.