A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

timbàngiu , nm Definition timpanzu*, istintirigu, istentina prena de ària.

timbradúra , nf Definition su timbrare Synonyms e antonyms punciadura Etymon srd.

timbrài, timbràre , vrb: trimbare Definition pònnere, betare su timbru, fàere marcare coment'e a timbru Synonyms e antonyms punciai Sentences intrendhe a triballu, nois no amus de timbrare che àteros ch'intrant a ufíssiu o a fràbbica ◊ a un'a una sas chi canto trimba, ti servant de collana o de cadena! (Pirastru) Etymon itl. Translations French timbrer English to stamp Spanish sellar, timbrar Italian bollare German abstempeln.

tímbru , nm: trimbu Definition genia de marca chi ponendhodha unu pagu a incradura lassat in paperi o àteru s'iscritura chi portat, prus che àteru coment'e indítziu o singiale de un'ufíciu, de un'autoridade: si narat de sa síngia etotu chi lassat; foedhandho de is sonos, de sa boghe, su chi distinghet s'unu de s'àteru duos sonos oguales de fortza e artària po s'aina chi dhu faet (o po sa persona chi foedhat o cantat)/ betare su t. = lassare unu bellu sinnale, meda Synonyms e antonyms marca 1 / tinnu 1 Sentences sa mesa de iscríere fit manna e prana, pariat una tanca, chin fasches de lapis, de pinnas e de trimbos ◊ sa dimanna pro sos contribbutos fit pronta, chin marcas, trimbos e firmas 2. unu "do" sonadu a chiterra tenet unu trimbu diferente de unu "do" sonadu a trumba Etymon itl. Translations French timbre English stamp Spanish timbre Italian timbro German Stempel.

tímbula , nf Definition genia de lissa Scientific Terminology psc.

timbússiu tambússiu

timecàca , nm, agt: timegaga, timigaghi Definition chi o chie s'imbrutat de cantu timet, chi timet a meda po dónnia cositedha, nau deasi a disprétziu Synonyms e antonyms cacacartzones, cachete, cacoi, pisciagaltzone, timarosu, timetupas, timigiolu / bergungiosu, cocode, gavardu / gosilànimu, vile | ctr. coragiosu Sentences si no ti difendhes ses unu timegaga! ◊ sunt pretzipitendhe su pisedhu nèndheli "Timegaga!"◊ sos timegagas timent donzi cosa Etymon srd. Translations French froussard English sissy Spanish miedoso Italian fifóne German Angsthase.

tímede , vrb: tímere.

timegàga timecàca

timéncia, timèntza, timéntzia , nf Definition su tímere (est foedhu chi podet pigare una prop. dichiarativa, che a su vrb.)/ sa t. dh'intrat, a unu, ch'essit Synonyms e antonyms pagura, timória Sentences no bi at che dolore, timentza e piantos (S.Lay Deidda)◊ sa timéntzia de los fusilare fit meda ◊ sa pobidha at cambiau po timentza chi su pobidhu nci dha bogàt ◊ ischindho ca dhue iat capitau morte mi fut pigada sa timéntzia ◊ su pipiu si fut mortu de sa timentza.

tímere , vrb: tímede, timi, tímiri, tímmere, timmi Definition sentire pauria po cosa chi no si bolet, èssere giagaraos po calecunu dannu, dolore, perígulu, male chi podet capitare; àere calecunu pentzamentu, pentzare una dificurtade coment'e tropu manna, pentzare in su malu o chi podet capitare calecuna cosa chi no est aggradéssia, pentzare chi potzat acontèssere calecuna cosa de malu / pps. tímiu, tímidu; tímere chi…, chi no…; tímiri a istrillu, tímere a bentu = a meda, chei sa frea Synonyms e antonyms timire / dudai | ctr. arriscai Sentences sa guàrdia nos ispramàt candho fimis minores e la timmiant totus ◊ la moris a isprammu, ca at sa debbilesa de tímmere! ◊ pro su giustu no ndhe timas zente! (A.Casula)◊ asegus de su muru, su pitzinnu faet s'incora incora, timindhosidha a intrae ◊ timia a istare solu in montes ◊ bidu sa cosa male parada, is discèpolos ant tímmiu 2. no timas chi za ndhe ant fatu, de benefíssiu, cussos bentos!…◊ no timas za no mi che so andhendhe a logu, apo pagu gana de essire! ◊ e it'est, ti dha timis a ti ghetai a trabballai?! ◊ so timindhe a essire a fora, cun custu fritu! ◊ est giai dexi dis sempri proendi de sighiu e timu meda chi dha sigat ancora ◊ tocat a bufai s'àcua a istídhiu a istídhiu, timendi po no ispaciai ◊ timo chi a cust'ora no apent agabbadu sa faina ◊ cussu pisedhu no timet a faedhare male a unu mannu Surnames and Proverbs prb: chini timit, cosa depit ◊ mellus a timi chi no a provai Etymon ltn. timere Translations French craindre English to fear Spanish temer Italian temére German fürchten.

timerósu timarósu

timetúpas , nm Definition chi o chie timet a meda, a tropu e credet chi dhue at cosa mala in dónnia tupa, totue Synonyms e antonyms timarosu, timigiolu, timizosu Etymon srd.

tími tímere

timicósu , agt: timigosu Definition chi timet tropu, chi no tenet coràgiu Synonyms e antonyms cobardu, pagurosu, timarosu, timigiolu, timizosu, tremorosu | ctr. atreviu, coragiosu Sentences gosi timicosu ses chi times duos mascaraos?!◊ àteros ses o sete pariant prus timicosos e sunt deretu fughios ◊ s'anzone est animaledhu timicosu 2. dae sa cucuzura bogat unu pede timicosu chi no cheret fuire dae su caente Scientific Terminology ntl Etymon srd. Translations French craintif English timorous Spanish temeroso Italian timoróso, pauróso German furchtsam.

timicúlus , agt, nm: timigulus Definition si narat de persona paurosa meda, chi o chie timet totu, a meda, po dónnia cositedha Synonyms e antonyms cacacartzones, cachete, timarosu, timecaca, timetupas, timicosu, timigiolu Etymon srd.

timidèsa , nf Definition su tímere, su èssere bregungiosu, duritosu Synonyms e antonyms timore.

timidítu , agt, nm Definition chi o chie acostumat a tímere, istat coment'e timendho o no arrennescet a tènnere s'atza, su coràgiu Synonyms e antonyms bergungiosu, timidosu | ctr. assudu, atreviu, faciudu, prontudu Sentences tue ses driziledha e timidita Scientific Terminology ntl Etymon srd. Translations French timide English shy Spanish tímido Italian tìmido German schüchtern.

timidósu , agt Synonyms e antonyms timicosu, timiditu, timigiolu Sentences si poto, de meu lasso pagas istigas timidosas de una limba trobeida Etymon srd.

tímidu, timídu , pps, agt: timitu, tímiu, tímmiu Definition de tímere, timire; chi dhu timent, chi dhi tenent arrespetu 2. dae canes difesu e baidau, pares in su coile unu Surtanu, in sa cussorza tímmiu e rispetau ◊ fit pessone timida de totugantos ◊ su podestade fit timitu che malandra in costas Translations French craint English feared Spanish temido Italian temuto German befürchtet.