tilipío , nm Definition su pruinedhu fine fine chi si faet treulandho laore o cosas deasi Synonyms e antonyms ghilipiu, ghitipiu, pilipiu, tipidedhu, tipidipi, tipidiu.
tilipísche, tilipríghe tilibílche
tilítu , nm Definition genia de pannu de pònnere in pitzu, ananti, po no s'imbrutare faendho cosa Synonyms e antonyms antaledha, fadreta, fantallicu, frandha, panneananti.
tílla tídha
tillàre , vrb Definition fàere tillas, marchighedhos Etymon srd.
tillàu , pps, agt Definition de tillare; chi est totu tillas.
tílle, tíllia tídha
tílliu , nm Synonyms e antonyms tija.
tiloría , nf: (sa t. e var.= satiloría) cirolia
tirolia,
tirulia,
toloria,
torulia,
turulia,
tzirolia Definition
astore runchininu, genia de pigione mannu papadore de petza; a logos est un'àteru pigione, piticu / pàrrere una turulia = (nau de unu) chi si chèsciat sempri, chi abarrat a su prangi prangi
Synonyms e antonyms
astorolia,
ciciulia,
tziodhia,
tzurudhia
Sentences
eris sa turulia mi at abbutinadu sos pannos ◊ ancu che lu boghet sa tirulia! ◊ ancu lu bocat sa tirulia!
2.
su pisedhu meu no tancat mai buca: paret una turulia
Scientific Terminology
pzn, milvus milvus
Translations
French
milan royal
English
kite
Spanish
milano
Italian
nìbbio reale
German
Gabelweihe.
tilpiàdu , pps, agt Definition
de tilpiare
Synonyms e antonyms
afissu
/
cdh. tzilpiatu
Translations
French
pressé
English
squeezed
Spanish
estrujado,
exprimido
Italian
strizzato,
spremuto
German
ausgewrungen,
ausgepreßt.
tilpiàre , vrb: tirpiare,
tripiare,
tropiare,
trupiare Definition
istrínghere cosa a istrecadura, a murghidura, a atrotigadura, po che dhi bogare su súciu, s'abba; fintzes isfrutuare s'àteru
Synonyms e antonyms
afíere,
isciuciai,
isprèmere,
profizare
/
acacigai,
atipriare,
irfrutuare
Sentences
su pastore trúpiat sas titas de sas arveghes murghíndhelas ◊ l'ant tilpiada che istratzu ◊ si trúpiant sos budrones in su lachedhu ◊ tropiendhe sa raba… faghent brou! ◊ l'at trupiadu a tenatzas ◊ su suore che l'azis tripiadu debbadas
2.
su coro oprimidu restat che limone tripiadu (S.Macis)◊ adiu vida de gherra chi tripiadu mi as pro chimbant'annos! (M.Dore)◊ a su pensionadu lu fúliant tripiadu che limone ◊ no ti fóscighes su coro e ne ti trúpies sos chervedhos! ◊ a sa pianta ti atacas a tilpiare ca sa vida cheres ◊ ant tripiadu sa famíglia de su secuestradu ◊ pro nos fàghere mannos as tirpiadu sas fortzas chi aias
3.
trípio pro su chi at fàmine e fritu
Etymon
srd.
Translations
French
presser,
essorer
English
to squeeze
Spanish
estrujar,
exprimir
Italian
strizzare,
sprèmere
German
auswringen,
auspressen.
tílviu , nm: dílviu,
tíviu Definition
in sa carena de su cristianu, sa cannedha o serra de sa camba; su pische de sa camba, su músculu mannu de apalas in artu
Synonyms e antonyms
cambatzu,
cambedha,
cannedha,
tínchinu,
tzura
/
piscioni
Scientific Terminology
crn
Etymon
itl.
Translations
French
tibia
English
shinbone
Spanish
tibia
Italian
tìbia
German
Schienbein.
timàngia, timànza , nf: timòngia,
timonza,
tumanza Definition
coment'e làmbria de cucumele chi bogant unas cantu matas e chi abbruxant mescamente in crésia (faet fumu fragosu meda) o ch'impreant a meighina; cosa chi betant a fàere sabone / fogu o pabedha de timòngia = zenia de maladia de sa pedhe (fintzas in buca)
Synonyms e antonyms
simòngia
/
cdh. timagna
Sentences
cun cheras e timonzas cunsagradas l'aerent afumadu sas armadas! (A.D.Migheli)
2.
no chircavant soda nen tumanza: a cussu tempus no ndhe connoschiant (T.Ziranu)
Etymon
ltn.
*thymania
Translations
French
encens
English
incense
Spanish
incienso
Italian
incènso
German
Weihrauch.
timanzàle , nm Definition
genia de maladia in sa pedhe
Synonyms e antonyms
asserra,
iscata
Scientific Terminology
mld
Translations
French
teigne
English
tinea
Spanish
tiña
Italian
tigna granulata
German
Grind.
timanzéri , nm: timongeri Definition
braxeredhu cun su tapu totu a istampos, fatu de dhu pòdere pigare apicau cun tres cadenitas, ue si ponent pagas braxas cun s'incensu po fàere un'afumentu chi praghet, in is funtziones de crésia, coment'e singiale de adoramentu a Deus
Synonyms e antonyms
afumentadore,
andhaeni,
andhalutorro,
incenseri,
turredha
Scientific Terminology
prdc
Etymon
srd.
Translations
French
encensoir
English
censer
Spanish
incensario
Italian
incensière
German
Weihrauchfaß.
timarósu , agt: timerosu,
timoriosu,
timorosu Definition
chi acostumat a tímere tropu, chi no tenet coràgiu
Synonyms e antonyms
cobardu,
pagurosu,
timicosu,
timigiolu,
timizosu
| ctr.
atreviu,
coragiosu
/
cdh. timurosu
Sentences
sa picioca istimàt s'isposu ma fiat timarosa a su puntu de no s'isciri rebbellai a is de domu chi fiant contràrius ◊ ogni tantu s'intendhet calchi tiru chi assuconat sa zente timerosa (G.Raga)
Scientific Terminology
ntl
Etymon
srd.
Translations
French
peureux
English
fearful
Spanish
miedoso
Italian
pàvido
German
furchtsam.
timbàda , nf Definition
istrégiu de arràmene; genia de druche modhe coment'e cagiau (mescamente segundhu de ite est fatu)
Synonyms e antonyms
timbala*
Scientific Terminology
drc
Translations
French
crème renversée
English
pudding
Spanish
flan
Italian
budino
German
Pudding.
timbadèra , nf Definition mógliu po betare sa timbada Synonyms e antonyms timballera Etymon srd.
timbàla, timbàli, timbàlia, timbàlla, timbàllu , nf, nm Definition
genia de forma cupuda o mógliu, de làuna o de arràmene istangiau, lisa o coment’e a surcos in costaos, po turta, pulenta o cosas modhes de fàere a betadura a pigare sa forma; genia de papare fatu a bisura de cumossu tundhu, de ghimisone; genia de sedatzedhu cun trinitos apicaos in is oros po sonare acumpangiandho su sonetu in is ballos po fàere sa música prus froria
Synonyms e antonyms
timbadera,
timballera
/
timbada
2.
in sos furredhos funt budhendhe sos timballos
3.
chi mi torret su sonu de sas lapias ramenosas, campanas brundhas, timballas e concas e sartàghines grecanas (P.Mura)
Etymon
itl.
Translations
French
timbale
English
timbal
Spanish
timbal
Italian
timballo
German
Backform.
timballèra , nf Synonyms e antonyms timbadera Etymon srd.