Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

tilchiatílchia , avb: atrichiatríchia, tilciatílcia, tirchiatírchia, trichiatríchia, tzerchiatzérchia Definition chi est totu a tílcias, tilciulone, isciustu meda, che betau a mare, po abba chi proet o fintzes de suore: èssere colagola, istidhigandho Synonyms e antonyms atriciatrícia, batíssia, cobagoba, conacona, telcitelci, tiritiri / larilari Sentences no bi aiat logu de mi apozare e s'abba mi at fatu trichiatríchia (G.Ruju)◊ tzapendhe mi so fatu tirchiatírchia de suore: no zughia unu pizu assutu ◊ gighet sa bestimenta tilciatílcia de suore Etymon srd. Translations French trempé English drenched Spanish empapado Italian zuppo German durchnäßt.

tílcia , nf, nm: tírchiu Definition istídhigu mannu, cora de suore, de iciustura Synonyms e antonyms tílciulu Sentences su suore mi falat a tílcias ◊ so a tírchios de suore.

tilciatílcia tilchiatílchia

tilciulàre , vrb Definition istidhigare suore, abba Synonyms e antonyms atriciare, tirchiare Sentences li at bénnidu unu dolore chi si trofijaiat che telpe e finas si est ammustélchidu tilciulendhe suore ◊ fia tota tílciula tílciula de suore che ruta in d-unu poju Translations French couler, ruisseler English to drip Spanish chorrear Italian grondare German triefen.

tilciulòne , agt Definition chi est isciustu tirchiatírchia, colagola, istidhigandho Sentences pioendhe a trechetu, s'abba falendhe a trainu in sas coras, fit arrividu a domo tilciulone.

tílciulu , nm Definition corighedha de suore, de abba Synonyms e antonyms tílcia.

tilíbba , nf: silibba*, tilimba, tilipa, tzilimba Definition genia de mata manna chi faet coment'e frutu una tega longa; àtera genia de mata (ma abbarrat prus a tupa), sa silícua cràbina, púdida, chi faet una tega puru; tega de fae / tilimba furistera = silícua a frori arrúbiu o àrburi de Giudas Synonyms e antonyms carrubba 1, silícua / fazorba, giolba / teca Scientific Terminology mtm, Ceratonia siliqua, mt, Anagyris foetida Translations French caroubier English carob Spanish algarrobo, hediondo Italian carrubo German Johannisbrotbaum.

tilibbríu , nm: (su t. = nr. sutilibbríu) atalibbriu tilibricu, tilibriu, tzilibbriu Definition genia de pigione mannu, papadore de petza (papat sórighes, tzilighetas, bobbois) Synonyms e antonyms arcidedhu, curreventu, futibbentu, serpedheri, spadheri, storílliu Sentences pensamentos, pasu no mi dades un'iscuta, a rodeu che bolu de tilibbrios ◊ su tilibbriu est carrandhe tzilighertas a intro de unu carancolu Scientific Terminology pzn, falco tinnunculus Translations French crécerelle English kestrel Spanish cernícalo Italian ghéppio German Turmfalke.

tilíbbu , nm Definition ispogiadedhu, genia de animaledhu che una tzilighetedha, ma cun is ogos prus matucos, sa pedhe picada totu a pintirighinos e puntighedhas: essit in istade mescamente a denote, istat in logos de imbaratzos, istrepos bècios, fintzes aintru de domo in is muros: paret un'animaledhu ischifosu, nanca iat a abbruxare sa pedhe tocandhodhu ma no faet própriu nudha Synonyms e antonyms pistigioni, prantuledha Sentences sas iscarpas las apico po non fàchere a brotzolu a tilibbos e praenostres a sóriches e sisajas Scientific Terminology crp, hemidactylus turcicus.

tilibílche , nm: (su t. = nr. sutilibílche) ateribilche silipirche, tilibirche, tilibische, tilipilche, tilipirche, tilipircu, tiliprighe, tilipische, tiribricu, tzilibiche Definition genia de bobboi (upm) de tantas calidades, longhitu, a bortas mannu cantu unu pódhighe, cun duas cambas longas longas a serronedhu e cun is alas: si movet a brínchidos e a bolu puru, ponet sa cria in terra, est tímiu ca dhue at annadas chi ndhe naschit a meda e si che papat s'erba, is laores, tra s'acabbada de su beranu e s'istade Synonyms e antonyms mammagràida, pibiciri, pibisiu, pirigòlgia, telaporca, tziabróssima, tzilibrínchidi, tzimpilighe Sentences piús che in Roma cristianu, tilibilche in Sardigna mi cheria (S.Baldino)◊ sartiabant su muru coment'e tilipirches ◊ su tilipirche a totu dat aggheju, arroinat su póberu massaju: no si salvat nemmancu su mudeju! ◊ tilipirche maltzosu, totu distrues peus de su fogu! (P.Masia)◊ su tilibirche s’annu beniat a nues, in tempus de messonzu Scientific Terminology crp, dociostaurus maroccanus, calliptamus italicus Translations French sauterelle English grasshopper Spanish saltamontes Italian cavallétta German Heuschrecke.

tilibircàre , vrb: tilibiscare Definition cassare, papare pibitziri, tilibirche Sentences sa corríncia est corríncia, sissegnore: cun issa andhedas a tilibircare! Etymon srd.

tilibírche tilibílche

tilibiscàda , nf Definition cassa de tilibirche (in tempos de pibitziri meda) Etymon srd.

tilibiscàre tilibircàre

tilibísche tilibílche

tilibítzu , nm Definition aina, cosighedha de nudha, de pagu contu, ispediente Sentences a feura no balet tilibitzu e ne a topine bàculu de canna.

tilibrícu, tilibríu tilibbríu

tilíca teríca

tilichèrta, tilichèta , nf: (sa t. = nr. satilichèrta) cilighelta tilighelta, tiligherta, tiligheta, tiligreta, tirigheta, tziligherta Definition genia de animaledhu, de diferentes colores e mannària, chi camminat illascinandho cun sa bentre, ma portat bàtoro farrancas puru, coa longa: che a s'àtera arresia, faet is oos chi lassat a frochire asuta de terra; assimbígiat de bisura a su lassinavenu Synonyms e antonyms agilestru, alighelta, atalighelte, angiuleta, cabexeta, caixedha, cargileta, colovredha, coxueta, gilestra, lucesti, saligherta, satzagula, talaerta, tzorompis Sentences tilicherta, tilicherta, mamma tua est in cherta, babbu tuo est morindhe, tilicherta baetindhe! ◊ de una muridina at essidu una tiligreta birde coi mutza Scientific Terminology anar, podarcis sicula cettii, podarcis tiliguerta tiliguerta, p. t.ranzii, archaeolacerta bedriagae sardoa, a.b.paessleri, a.b.ferrerae, algyroides fitzingeri Etymon srdn. Translations French lézard English lizard Spanish lagartija, lagarto Italian lucèrtola German Eidechse.

tilichíta , nf Synonyms e antonyms ciucullita, súcuru 1, taculida*, tzaculitata, tzitzilicu.