A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

tíngiu , nm Definition genia de preughedhu chi ponet a is puntas modhes de is matas Scientific Terminology crp Etymon srd. Translations French pou de San josé English plant louse Spanish piojo de las plantas Italian pidòcchio delle piante German Blattlaus.

tinnàda , nf Definition cosa chi si faet de su late, che a su giodhu, s'arrescotu e àteru Scientific Terminology mng.

tinnéperu tenníperu

tinnía , nf: sinniga, tinniga, tzinnia* Definition cun custu númene si narant duas genias diferentes de erba, chi faent in logos úmidos, a mola, a tzudhos o cambos fines e longos, impreadas po fàere o bestire istrégiu, calecunu trastu; a logos, fintzes linnighedha fine po allúere fogu Synonyms e antonyms giuncumàsciu / ispartu 1, sónnia, túmixi, tzinnigraxa Scientific Terminology rba, Juncus acutus, J. articulatus, J. bufonius, lygeum spartum.

tinniàdu , pps, agt Definition de tinniare Synonyms e antonyms cannidu, tzacau Sentences no giughet mancu s'ànima pulida ultres chi tinniadas at sas costas.

tinniàdu 1 , agt Definition chi est a bisura de tinnia, a cambos a bisura de tinnia Sentences su mucarolu mannu de conca est de seda tinniada (P.Gajas) Etymon srd.

tinniàlzu , nm: (su t. = nr. sutinniàlzu) tinniarju tinniarzu, tzinniàgiu Definition benatzu, venadórgiu, logu úmidu chi dhue creschet meda sa tinnia Synonyms e antonyms giuncàgiu, tzinnigraxu Etymon srd.

tinniàre , vrb: sinniai, tzinniai Definition su sonare de unas cantu cosas chi no funt fatas própriu po sonare; su sonare chi faet s'istrégiu de materiale tostau candho est tzacau; in cobertantza, segare, pistare Synonyms e antonyms drinnire, drínniri, intinnire, sonai, tinnulare / cannire, tzacai 2. tatza tinniada durat de prus.

tinniàrju, tinniàrzu tinniàlzu

tinnída , nf Definition su tinnire Sentences s'intendhet sa tinnida de s'incúdine ◊ sa bélida de s'ama pasculendhe, cun sa tinnida de sas picarolas, l'isviaiat dae totu sos pensamentos Etymon srd.

tínnida , nf Definition su tinnire, arrepichiare Synonyms e antonyms tínniu Sentences a tínnida trista, sa campanedha avelteit chi su gustu fatu a sa festa fit cumpridu ◊ a su tocu de sa campana a tínnida sa bidha si ndhe ischideit (A.Langiu) Etymon srd. Translations French tintement English repeated ring (ing) Spanish campanilleo Italian scampanellìo German Klingeln.

tinnidàre , vrb Definition sonare comenti faet su ferru o àteru metallu, o fintzes s'imbidru Synonyms e antonyms intinnire, tinnire Sentences induint sos pastores a donare sa piús forte ischíglia de dogni ama, cudha chi solit piús tinnidare (P.Casu)◊ in terras vighinas e lontanas, a festa tinnidendhe isperrulidas, si acordant sas arvadas, reduidas totu a campanas Etymon srd.

tinníga tinnía

tinniósu , agt Definition chi tinnit Synonyms e antonyms tínnulu Sentences bamas fitianas paschiant tinniosas in sos padros Etymon srd.

tinníperu tenníperu

tinníre , vrb: tzennire Definition sonare comente faet su ferru o àteru metallu, s'imbidru, ma fintzes coment'e is campanas Synonyms e antonyms sinniai, sonai, tinnidare Sentences intendhiamos sas ischíglias tinnindhe che campanas 2. candho benit Maloccu a Macumere, Murenu tinnit chei sa campana! Etymon ltn. tinnire Translations French tinter, retentir English to tinckle, to ring Spanish tintinear, resonar Italian tintinnare, squillare German klingeln, läuten.

tínniu , nm Definition su tinnire, su sonu chi faent is sonàgias chi ponent a su bestiàmene Synonyms e antonyms drínnida, intinnu 1, tínnulu, trínnidu Sentences s'intendhent tínnios de sonazos Etymon srd. Translations French carillonnement, tintement English pealing, tinkling Spanish repiqueteo, tintineo Italian scampanìo, tintinnìo German Geklingel.

tinnogàda , nf Definition genia de istrégiu mannu de ortigu, tina, po pònnere orrobba a samunare Scientific Terminology stz Etymon srd.

tínnu , nm: tinu Definition atuamentu, capacidade de atuare e de cunsiderare bene is cosas, su èssere in podere de is capacidades de sa mente e de sa sabiesa po fàere giustas e bene is cosas Synonyms e antonyms santidu / atibbidura, atibbiscione, atinadura, atuamentu, cumprendhóniu, sinnu Idioms csn: èssere, no èssere in tinu = in se, fora de se; andai a tinu de unu = pònnere mente a s'àteru, fàghere comente pessat s'àteru; fai is cosas a tinu, cun tinu = cun cussideru, bene, cun régula, pessendhebbei Sentences lis narzeit sos verbos pro los torrare in tinnu sanu ◊ ischit petzi a irgherrimiare cussu pitzocu: s'àsiu l'est zirandhe su tinu! ◊ sa tentascione est manna e bocat s'ànima fora de tinu ◊ ses nendhe, nendhe: ma no ses in tinu, ca ses nendhe machines! ◊ su mare chi est su mare essit e torrat in tinu…◊ sunt brincanne e cantanne che iscidos de tinu ◊ àter'e che pessare a fàchere dommos de lussu: petzi perdimus su tinu! Surnames and Proverbs smb: Tinu Etymon spn. Translations French bon sens English sense Spanish juicio, tino Italian sénno German Verstand.

tínnu 1 , nm Definition su sonu de unas cantu cosas no sèmpere o no totu fatas po sonare; sa diferéntzia intr'e duos sonos oguales, duas boghes, segundhu s'aina o sa persona chi dhos faet Synonyms e antonyms drínnida, intinnu 1, tínniu, tínnulu, trínnidu Sentences s'intendhet de sa campana su tinnu porosu ◊ o campanas sonade a tinnu sardu chi su sonu s'intendhat de continu!