Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

caraterizài, caraterizàre , vrb Definition distínghere cun o po calecuna cosa Translations French caractériser English to mark (out) Spanish caracterizar, distinguir Italian caraterizzare German kennzeichnen.

furriadólzu , nm, agt: furriadórgiu, furriadorju, furriadorzu, furriadroxu Definition tretu inue si fúrriat, a ue si faet fúrriu, logu (e aprigu, barracu, pinnetu, domo) a ue si torrat a crocare, a istare Synonyms e antonyms biradorzu, furriada, ghiradorju / barraca, domo, pinnetu / bidhichedha, bidhiciolu, madau, trechinzu Idioms csn: non lassare perdas in furriadórgiu = circai a perda furriada, forrogare e betare apare totu, chirchendhe; bentu furriadorzu = chi est tirendhe candho goi candho gai, chena frimmesa ne de fortza e ne de filada Sentences Tzitzu fit ómine chi connoschiat onzi segretu e furriadorzu ◊ custos sunt ammentos de unu tempus chena furriadorzu 2. me in su Sulcis unu tempus is bidhas fiant furriadroxus ◊ aiant fatu unu bellu pículu de caminu a pè ca s'istrada no imbatiat finas a su furriadolzu ◊ die manna cun die visitant cuiles e furriadolzos ◊ sos furisteris fint remonzendhe sos trastos pro leare su caminu de su furriadorzu Scientific Terminology pst, slg Etymon srd. Translations French tournant, point de repère, point de retour English turning-point, land mark Spanish punto de vuelta, de referencia Italian punto di svòlta, di riferiménto, di ritórno German Wendepunkt, Bezugspunkt.

imprènta , nf Definition genia de marcu o singiale chi abbarrat ponendho calecuna cosa mescamente a incracadura; machinàrios e istabbilimentu po iscríere líbberos, giornales e àteru e fintzes s'iscritura de òperas a machinàriu / s'i. de sa muneda = zenia de mógliu pro imprentare dinari Synonyms e antonyms arrastu, sémida / assempru, assimitzu, bisura / istamperia Sentences preparo un'abbarzu cun s'intentu de dare a sa natura s'imprenta de sas manos mias ◊ at lassadu s'imprenta de su pè 2. isse cheriat assemitzare a sos cusinos e chircaiat de si dare imprentas e maneras de ómine vonu ◊ già giuches imprentas vonas!… 3. no eus pótziu passai a s'imprenta totus cudhas òperas dignas de èssiri pubblicadas Etymon spn. emprenta Translations French empreinte, frappe, cachet, typographie English imprint, mint mark, seal, printing works Spanish huella, imprenta, cuño Italian imprónta, cònio, sigillo, tipografìa, stampa German Abdruck, Prägestempel, Siegel, Druckerei, Druck.

màcru , nm: malcu, marcu Definition tretu de diferente colore, fintzes su singiale, genia de cosidura chi abbarrat de una segada, de una freadura in sa carre Synonyms e antonyms frincu, leidora, libidore, lidigori, pistadura, sambellutau Sentences acantu arribbant, cussus peis lassant sempri unu bellu marcu biaitu ◊ chin sos ocros at sichitu sos macros biancos de sas erveches in turvontzu ◊ su sole de martu ponet marcu Surnames and Proverbs smb: Marcu, Marcus Etymon srd. Translations French marque, signe, trace, plaque, tache English stain, mark Spanish marca, mancha Italian màrchio, ségno, imprónta, chiazza German Zeichen, Marke, Spur, Fleck, Mal, Striemen.

malcàre , vrb: marcai, marcare Definition betare sa marca, pònnere o fàere marcu, singiale chi abbarrat in sa pedhe po distínghere calecuna cosa (es. is pegos de unu mere, mescamente si est bestiàmene de petza manna); fàere una genia de marcos in su cadhàrgiu cun su puntu, a corpadura, po bellesa (e in àtera manera fintzes in su pane); fàere a cumprèndhere cosa cun calecunu singiale; iscríere in calecuna lista o registru, pònnere o pigare annotu Synonyms e antonyms aferritare, punciai / signalai, signare / allistai Sentences su logu de sa nadia li at marcadu totu sa vida ◊ su bestiàmine si marcat a s'origra cun d-una segada o a su lumbu cun sa marca a fogu ◊ at marcau is serviglietas a líteras fatas cun s'agu ◊ dèu oi trigu a benni poita depeus marcai vitellus 2. si bi at pérdida de currente, cust'aparitzu ti lu marcat 3. oi gei est chitzanu: calincuna cosa marcat! ◊ mi dolit su genugu, depit proi: tanti gei no dhu marcat su tempus mau!…◊ is cucus apari si arrespundint e parit chi marchint a proi ◊ sas àgheras petzàglias sont marcanne temporata de ventu 4. nois mamas e fizos nos semus marcaos pro cullire sa zorronada ◊ mi che so marcadu a iscola ◊ tocat a si che marcare in sa comuna pro lis dare sa linna de su cumonale ◊ custas cosas chi soi comporandu marcadhas a nòmini suu Etymon itl. Translations French marquer, signaler, indiquer, montrer, inscrire English to mark, to countermark, to point out, to record Spanish marcar Italian marchiare, contrassegnare, segnalare, indicare, iscrívere German markieren, zeigen (auf+Akk.), einschreiben, eintragen.

màrca 1 , nf Definition singale o sinnu chi inditat sa fràbbica de una cosa; ferru cun is líteras de númene e smb. de su mere po marcare bestiàmene e su singiale chi lassat in sa pedhe (ponendhosidhu abbrigau); túturu de linna pintau (picau a imbuidadura, a forma de parallelepípedu) po fàere is pintos a su pane modhe a incracadura e su singiale etotu chi lassat Synonyms e antonyms macru, sinnale Idioms csn: robba ’e suta marca = cosa metzana; èssere de prima marca = de prima calidade, bonu meda; m. de bullu = zenia de francubbullu, de valore istabbilidu, chi si ponet in pabilos de dochimentu pro lis dare valore legale o fintzas coment'e tassa o diritu de pagare Sentences custas iscarpas sunt de marca bona 2. sunt andhados a betare sa marca a su bestàmine ◊ dontzi cadhu at unu signale e unu semotu solu: sa marca ◊ sas marcas si betant a su panischedhu 3. fit tiradore de prima marca: tiraiat a balla sola a sa sesina bolendhe ◊ mi ant passadu che robba de suta marca Etymon srd. Translations French marque, cachet, empreinte English brand, seal, mark Spanish marca Italian marca, sigillo, imprònta German Marke, Warenzeichen, glühendes Eisen zum Markieren von Tieren, Brandzeichen.

signàle, signàli , nm: singiale, singiali, sinnabi, sinnai 1, sinnale, sinnali, sinzale Definition css. cosa (iscritura, colore, figura, sonu o àteru) chi si ponet o faet po inditare, distínghere o giare a cumprèndhere calecuna cosa, o chi est indítziu de s'ite o chie (precisu o nono) chi dh'at fatu dipèndhere Synonyms e antonyms arrastu, indíscia, intzínniu, macru, sémida, síngia, sinneba, sinzolu / símbolu, significu Idioms csn: pònnere sinnale a unu = iscudiridhu tanti de dhu lassai cun ccn. guastu; is sinnalis de s'isposu = sos donos, s'oraria chi s'ómine donat a sa fémina cojendhe; po tali sinnali = po cussu motivu; s. istradales = indíssios chi si ponent in oros de istradones e carrelas, de diferentes zenias e colores, mescamente pro chie si moet in màchina; su s. de sa rughe = sa rughe chi si faghet tochèndhesi cun sa punta de sos pódhighes de sa destra in cherbedhos, in mesu de petorras, in su codhu mancu e destru, ma fintzas sos primos duos pódhighes de sa manu (sos inditziales) postos a rughe (e a gantzu) zurèndhesi Sentences si ant fatu su sinzale de sa ruche e si sunt imbrenucadas ◊ chi no alluit est singiali malu ◊ at dau sinzale chi est galu bibu e sanu ◊ mi at fatu sinnai a mi abarrai a sa muda ◊ frebba sentza sidis: signale malu! ◊ ohi pitzinna astrada, ahi malassortada, como mi sunt prus craros sos sinzales! ◊ cun sa Cruxi, agguardada siat sa buca de mali: cun custu santu sinnali tenidha sempri segliada ◊ sinnale malu si no est torradu a como: fossis at tentu istrobbu ◊ s'arroda passendi lassat su signali ◊ is brabeis po sinnali portant is origas ispitzadas 2. s'isposu at mandau is signalis a s'isposa 3. de s'erba in cudha tanca no bi fit mancu su sinnale, mancu tudhu! ◊ chi no ndhe campet unu pro sinnale! ◊ mancu po sinnale bi ndhe at abbarradu! ◊ dhoi fut unu mascu incorradori e po tali sinnali, poita sèmpiri atumbada, unu corru dhi ammancàt ◊ su cómbidu o s'imbiatu sunt sinnales de comente unu càrculat s'àteru Surnames and Proverbs prb: chini pigat e non ponit, signali dhoi lassat Etymon ltn. signale Translations French signal, symbole, symptôme, empreinte English signal, symbol, symptom, mark Spanish señal, seña, síntoma, huella Italian segnale, ségno, sìmbolo, sìntomo, imprónta German Signal, Zeichen, Symbol, Symptom, Spur.

tràta , nf Definition indítziu (es. posta de pei, sinnale de iscarpa, de peis) chi abbarrat de comente at passau gente, bestiàmene, àteru: fintzes òperas, su chi unu faet e chi abbarrat apustis suo Synonyms e antonyms addromu, arrasta, arrestallu, frata, frusa, ilmina, peada, peita Idioms csn: picare sa t. = leare s'ormina, andai avatu de is arrestallus; leare sa t. a…= agatai is arrestallus fintzas a…; cane de t. = cani de cassa, tratiadore Sentences su grodhe si connoschet a sa trata ◊ at dassau sa trata de sos pedes ◊ ti abbizas ch'in su mundhu ses colau chentza lassare trata, che nabiu (B.Filindeu)◊ si ponent in chilca, cun sos canes addainanti, sighendhe sas tratas ◊ no dassamus trata in su colare ◊ che apo leadu sa trata de su bestiàmine meu fintzas a su cuile sou 2. ti afranzo, fizu, pro chi crescas onestu e birtudosu e lasses tratas de ómine galanu Etymon ltn. tracta Translations French empreinte English mark Spanish huella Italian tràccia, imprónta German Zeichen, Spur.