Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

dugonàre , vrb Definition bufare meda Etymon srd. Translations French boire comme une éponge English to booze Spanish empinar el codo Italian bére spésso e mólto German saufen.

dummidàre , vrb Definition fàere sa dúmida, su zúmiu, girare comente faet sa bardúfola, su fusu, s’ixorbedrama Synonyms e antonyms drinnire, tzugnai, zumiai / rotzulare Etymon srd. Translations French tournoyer, pirouetter English to twirl Spanish voltear Italian prillare German herumdrehen.

durài , vrb: durare Definition su sighire in su tempus, de una cosa, de unu, su àere dura, su sighire a èssere bonu, a serbire Synonyms e antonyms campae / agguantai, babiai, poderai, repetire, ringire | ctr. acabbae, passae Sentences custa cura bandat fata durai seti dis e seti notis ◊ prega chi istemus bene e fetemus cosas de bonu cantu duramus bios ◊ cussu fit su pagu duradu de babbai ◊ meda ti ant a durare cussas iscarpas, comente las zughes a donzi cosa!…◊ in zerru su denote durat prus de su dedie ◊ custa cosa de manigare fora de frigoríferu no durat, si guastat deretu ◊ durat de prus su cartu fatu in forte Surnames and Proverbs prb: a chie su pagu no mesurat, su meda pagu durat ◊ no durat totu su malu e no durat totu su bonu Etymon ltn. durare Translations French durer English to last Spanish durar Italian durare German dauern.

duritàre , vrb Definition àere duritu, istare in pentzos, a su time time, prus che àteru coment'e candho paret dolu o ndhe paret male o bregúngia a fàere una cosa Synonyms e antonyms arredutai, induritare Sentences indunas, intrat a campusantu, duritendhe, e annoditat sa puba de un'isconnotu ◊ ti fràighent su palatu e no duritent su gastu! ◊ cun sa malíscia chi tenet, cussu, no duritat de nàrrere, mancari no aggradet a s'àteru ◊ chindhulamus chena duritare un'iscuta ◊ una fémina si ndhe duritat de intrare a domo de un'ómine solu! 2. nois duritamus chirchendhe in sas pijas de su ruinzu bostru sos lughinzos chi amus bisadu tempos e tempórios (G.Maieli)◊ nois duritamus regogliendhe sos pibios de custa terra nostra ◊ si babbu cheret, no durito, no, a ti dare su crastadu ◊ tue as fissu sa parténtzia e no cherzo un'istante duritare Etymon itl. ridottare + dubitare Translations French hésiter English to hesitate, to defer Spanish titubear, vacilar Italian titubare, esitare, indugiare, differire German zögern, verzögern.

dutàre , vrb Definition àere duritu, istare coment'e timendho, tenendho bregúngia Sentences candho ti bido, bene meu, duto de ti faedhare Etymon itl. dottare Translations French hésiter, craindre English to hesitate, to fear Spanish vacilar, temer Italian peritarsi, avére timóre German sich scheuen.

ecisài, ecisàre , vrb: acisai Definition prus che àteru, incantare cun sa bellesa Synonyms e antonyms inamorai, indeosare / afatugiare, afaturai, ammaghiare, ammainai, ammajarzare Sentences funt froris chi praxint cun follas de coloris chi ecisant Etymon spn., ctl. etxisar Translations French envoûter, ensorceler English to charm Spanish hechizar Italian incantare, ammaliare German bezaubern, bestricken.

eclisài, eclisàre, eclissài , vrb: aclisare, eclissare, ecrisare, ecrissare Definition su cuare, nau prus che àteru de sa Luna e de su Sole, candho Luna e Terra po su movimentu chi faent si ponent una ananti de s'àtera faendhosi umbra e cuandho o su Sole, o sa Luna Synonyms e antonyms acuae, cuerrai, frànghere, tudai Sentences e innui ti fust eclisada?! ◊ ti partis, ti eclissas coment'e sa Luna Etymon itl. eclissare Translations French éclipser English to eclipse Spanish eclipsar Italian eclissare German verfinstern.

educàe, educài, educàre , vrb Definition giare annestru, imparu, educatzione Synonyms e antonyms adducare, ammaistrae, annestrare, imparai Sentences is mammas chi no iscínt educai is fillus dhus lassant in sa bia a tanti oras de noti! ◊ ca ses maza-muzere cheres postu in prejone pro ti educare chin menzus iscola! (M.Z.Finedda) Translations French éduquer English to bring up Spanish educar Italian educare German erziehen.

eligíre , vrb Definition fàere is eletziones, votare po isceberare is candhidaos chi depent pigare un'incàrrigu / pps. eletu, elígiu Synonyms e antonyms elèzere Translations French élire English to elect Spanish elegir Italian elèggere German wählen.

emancipài, emantzibài, emantzipàre , vrb: mancebai Definition como, fàere is degheoto annos, essire de suta de su cumandhu de is mannos, de is àteros Synonyms e antonyms scabbulli Etymon itl. Translations French émanciper English to emancipate Spanish emancipar Italian emancipare German mündigsprechen.

emigrài , vrb: emigrare, emigrari Definition andhare a s'apretu a logu angenu a cricare trebballu, tucare a fora Synonyms e antonyms disterrai, ispatriai Sentences azummai cun s'emigrassione noche aiant emigradu totu! ◊ su mesu de sa bidha mia si ch'est emigrada ◊ a terr'anzena che sunt emigrados lassendhe inoghe fizos e muzere (Gv.Piredda)◊ emigraus nosu fintzas cun is tallus de su bestiàmini Translations French émigrer English to emigrate Spanish emigrar Italian emigrare German auswandern, emigrieren.

erbíre , vrb Definition naschire o pònnere (crèschere, fàere) erba Synonyms e antonyms inderbie, rampudhire, rupire Sentences su logu est totu erbindhe, ma si no torrat a pròere che sicat totu Etymon srd. Translations French engazonner, enherber English to grass over Spanish herbecer Italian inerbire German mit Gras bepflanzen.

eredài, eredàre , vrb: eretare, redare Definition tènnere o pigare cosa in aréntzia, tocare in aréntzia Sentences sa vidhedha sua est su locu inuve sa mama at tribagliau e ifurrau sa madriche eretada dae sa mama manna ◊ sos pòveros ant eredau sa passéntzia ◊ candho molzeit su babbu, Barisone eredeit su Logudoro ◊ issus ant a eredai sa terra Etymon spn. Translations French hériter English to inherit Spanish heredar Italian ereditare German erben, beerben.

eremàre , vrb: aremai, erimai Definition istremenare, calàreche de su terrenu, carragiare e arreprenare de terra, pedra e arena comente dha tragant is errios aundhaos o ue proet a meda (ma si narat fintzes de su fundhu de canales o àteru deasi chi si prenent de terra); fintzes distrúere, abbandhonare Synonyms e antonyms desmuronai, istremenare, sfossonai, smuronai / destruire 2. s'orcu múricat su sambellutau de sas gherras eremandhe sos ortos in frore (A.Mura)◊ brugiade sas armas, eremade sas tanas maleitas prontas a bombitare su fogu de s'inferru! 3. orus orus de su lagu apu agatau unu pilloni erimau de is undas Etymon srd. Translations French s’ensabler English to sand Spanish enarenar Italian insabbiare German mit Sand bedecken.

eremíre , vrb Definition arestare, nau de logu lassau in abbandhonu, chentza contivigiau, o de unu buschedu Synonyms e antonyms abriare, aferare, agrestare, imbastardai, imburdiri Translations French rendre sauvage English to make wild Spanish yermar Italian inselvatichire German verwildern.

esaminàe, esaminài, esaminàre , vrb: asaminai, isaminare Definition fàere s'esàmene, imbistigare, osservare po averguare comente est una cosa, ite ischit unu o at imparau, provare a bíere calecuna cosa Synonyms e antonyms iscodrignare Translations French examiner English to examine Spanish examinar Italian esaminare German prüfen, überprüfen.

escecutàre , vrb: esecutai, esecutare, scecutai Definition fàere o pònnere in pràtiga un'órdine, nau mescamente in su sensu de su chi faet sa giustítzia candho a unu ndhe dhi leat sa cosa; pònnere a tréulu, burdellare su logu Synonyms e antonyms aprensionai, imbargai, issucutare, istajire, preare Sentences tocat a esecutai sa voluntadi de Deus ◊ faghe esecutare luego sa senténtzia! Etymon ctl., spn. executar Translations French mettre sous séquestre English to seize Spanish ejecutar Italian staggire German beschlagnahmen.

escluíri , vrb Definition istagiare, pònnere abbandha, essírendhe o bogare calecuna cosa o a ccn. de mesu de àteru o de àteros Synonyms e antonyms istagiai | ctr. incroie Etymon spn. Translations French exclure English to exclude Spanish excluir Italian esclùdere German ausschließen.

espònnere, espònni , vrb Definition ammostare, fàere sa parada, pònnere o nàrrere cosa a manera chi is àteros biant o intendhant su chi si tenet de fàere a bíere o de fàere ischire Synonyms e antonyms ammostai Etymon srd. Translations French exposer, expliquer English to expose Spanish exponer Italian espórre German auslegen.

espressài, espressàre , vrb Definition nàrrere sa cosa, ispiegare, nàrrere su chi unu tenet de nàrrere, su si abbogare o fàere a intèndhere Synonyms e antonyms faedhare, ispiòndiri, nàrrere Translations French exprimer English to express Spanish expresar Italian esprìmere German ausdrücken.