fedàre , vrb: afedai Definition
fàere fedu, fàere fígios
Synonyms e antonyms
achisciare,
afigiare,
agnare,
fizolare
Surnames and Proverbs
prb:
fémina chi no fedat, mai bene meledat
Etymon
srd.
Translations
French
procréer
English
to procreate
Spanish
procrear,
engendrar
Italian
procreare
German
zeugen.
fentomàre , vrb: fontomare Definition
nàrrere su númene de unu, de una cosa, in su chistionu o iscriendho; portare a ispantu a unu, o una cosa / fontomare a ccn. che Perónnia in sa missa (su ltn. 'per omnia' in s'idea de sa gente est diventau una persona!)= zúghere a fontomu meda a ccn., che a 'Perónnia' in totu sas missas in latinu
Synonyms e antonyms
arranomonai,
arremonae,
funtaminare,
mantovare,
mentomare,
nemonai
Sentences
como ti ammento e ti fentomo ◊ ti cherio preguntare si as intesu fentomare un'ae chi allatat sos fizos (F.A.Calvia)◊ Ulisse so, de Laerte su fizu, pro sas trassas connotu e fentomadu ◊ fimus gai a chistionu e mi est cumbinadu de fontomare a Fulanu
Etymon
itl.
mentovare
Translations
French
citer
English
to mention
Spanish
citar,
mencionar
Italian
citare
German
nennen.
ferrài , vrb: ferrare,
ferrari Definition
pònnere su ferru a calecuna cosa, mescamente in is peis a is animales de trebballu (boes, cuadhos, molentes); pònnere sa sonàgia in su tzugu a su bestiàmene (prus che àteru brebès e crabas); nau de cosas chi si podent intostare, fàeresi che ferru / màchina de ferrare = ferrajola, ferrera o trabàgliu, genia de aparatu (telaju) adatu po acapiare is boes a manera chi abbarrent firmos candho funt ferrandhodhos
Synonyms e antonyms
tzoare 1
/
acampanedhai,
apitiolai,
assonazare
/
astrare,
belare,
intostare
| ctr.
iferrare
Sentences
andhabant a sos mastros de ferru a ferrare sos boes ◊ su piciochedhu dhu mandànt a nci portai a ferrai is cuadhus ◊ cadhos, àinos e mulos si ferrant presos a una lóriga ◊ is bòis si ferrant a pinna
2.
allà un'ómini antigu: ses nàsciu candu ferrànt is cabonis a is peis de asegus!
Etymon
ltn.
*ferrare
Translations
French
ferrer
English
to fit with iron,
to shoe
Spanish
herrar
Italian
ferrare
German
beschlagen.
fèrrere , vrb: ferri,
fèrriri Definition
su tocare calecuna cosa o a ccn. a cropu cun cosa chi si faet a iscudidura: prus che àteru si narat candho su cropu faet male, dolet, o faet dannu, lassat su singiale, ma s'impreat fintzes solu in su sensu de tocare e fintzes de iscúdere / pps. fertu
Synonyms e antonyms
corpare,
ingolli,
ingrimi
/
tocai
/
atripai
/
ammachiae
Idioms
csn:
fèrriri cun aciotus, fèrriri in plenu, fèrriri sa mira; fèrrere a ocru = pònniri ogu
Sentences
no cherzo chi ti ferzas, gioghitendhe gai in modu isciàpidu ◊ fiat unu pillonedhu fertu a s'ala ◊ si est fertu seghendhe linna: azummai si fit istropiadu! ◊ che li at iscutu una nae a cambarinu ma no l'at fertu ◊ at isparadu a perdigones ma no ndhe at fertu mancunu, de puzone ◊ abí nci fiat ferta sa perda fiat nàscia un'ísula ◊ apo fertu su bratzu a su muru ◊ sa fortuna fait che tiru de managu: aundi ferit ferit!
2.
su calore che ferit atesu ◊ acúrtziadi, ca no ti ndhe ferit de fogu! ◊ su tallu mériat po no dhi ferri soli pitziosu ◊ mabadita sa luxi chi dhi ferit! ◊ su bentu ferit is frutas ◊ lah chi no fèrgiat àcua a is follas candu àcuas sa matixedha!
3.
custu macu pigat unu fusti e bandat a ferri su lori: dhi at donau una surra!…
4.
amorados ndhe aias una chedha, ma fertos ti los ant a oju malu
Etymon
ltn.
ferire
Translations
French
frapper,
blesser
English
to hit,
to injury
Spanish
golpear,
pegar,
herir
Italian
colpire,
ferire
German
schlagen,
verletzen.
fertzíre , vrb Definition
atripare, iscúdere a fertza
Synonyms e antonyms
afuetai,
irfoetare,
prammetai,
trillai
Sentences
fertzi su cadhu!
Etymon
srd.
Translations
French
fouetter
English
to lash
Spanish
azotar
Italian
sferzare
German
peitschen.
fiacàre , vrb Definition
fàere fiacas, pigare a frandhigos, pònnere fiaca
Synonyms e antonyms
addengae,
agiodhare,
pibiare,
scanceriai
Sentences
sos frades, allodhiaos comente fint, fiacabant e si cheriant fiacaos dae sa mama ◊ a sa piatza li poniant su lúmene e cun cussu la mutiant e la fiacabant che una criadura ◊ no sempre sos túnghios de su bentu li fiacabant su sonnu
Etymon
srd.
Translations
French
choyer
English
to cuddle
Spanish
mimar
Italian
coccolare
German
hätscheln.
fiagàre , vrb: fracare,
fragai,
fragare Definition
pigare fragu, is fragos, arrancu; in cobertantza, cricare ccn. cosa; bogare o lassare andhare fragu
Synonyms e antonyms
acarigai,
annajare,
annàsere,
arrancai 1,
arrastai,
fraghigiai,
nuscai
Idioms
csn:
andai fraga fraga = furitendu, arrotza arrotza, chirchendhe a s'airada, che cane in catza (ma nau de is piciocos chi currint aundi dhui at piciocas); cosa chi fragat = una chistione pro un'àtera, zenia de iscusa, de iscóbiu; fragai che pubusa = èssere púdidu a tzutzu
Sentences
su cane giraiat fiaghendhe su rastu e s'aera ◊ fiat fraghendi in dogna logu a càrigas obertas che cani de cassa ◊ mi ant dadu unu fiore pro mi lu fiagare
2.
sannoris a crobbata e a cicia arrólliant de contonada in contonada, cichendu, fraghendu…
3.
mi praxint custas arrosas ca frangant ◊ custa cosa fragat de casu ◊ est aici brutu chi fragat de aillargu
4.
custa est cosa chi fragat, gopai: no est po sa saludi ma po fai càncua farrassa manna chi funt circhendu!
Etymon
ltn.
fragrare
Translations
French
flairer
English
to smell,
to exhale
Spanish
oler,
olfatear,
oler
Italian
fiutare,
odorare,
emanare odóre
German
riechen.
fibài , vrb: afilare 1,
filai,
filare Definition
fàere una filada, una síngia fine che filu (fibadura), ma de segada chi si faet cun cropu, nau prus che àteru de istrégiu fatu de cosa tostada chídrina (imbidru, terra, ma fintzes linnàmene, muru)
Synonyms e antonyms
abbèrrere,
cannire,
filiri,
frasellare,
fresai,
iscrafangiai,
sacai,
scanniri,
sinniai
Sentences
cussu est unu pratu filau ◊ cussa crésia est a murus filaus
2.
si fibat su coru, si trúmbulat su sàngui, s'intruat su sentidu, si trobílicat s'ànima (L.Porcedhu)
Etymon
srd.
Translations
French
fendre
English
to cleave
Spanish
hender
Italian
fèndere
German
spalten.
fibài 1 , vrb: filai 1,
filare 2,
filari Definition
trebballare o trochigiare lana o àteru po dha fàere a filu de impreare in tessíngiu: si narat fintzes de cosa chi essit grussa; nau in cobertantza, cuncordare calecuna cosa de malu po ccn.; essire coment'e a filos; nau de fémina, abbarrare bagadia
Idioms
csn:
filare a bambu = filare chentza profizare sas enas; filare a crispu = filare profizendhe forte, afissu; filare una fune de zuncu, de cànnau, filare una trobea; filàrela bene (una brulla, un'ingannu, una trampa) = trogai una farrassa manna, fata bèni; filare sa corda a unu = andai a tinu po alcantzai o po isciri ccn. cosa secreta; filai sonnu = drommire
Sentences
po fàere bella e longa sa soga filaiant totu a sa prantada ◊ in domu biviat fibendu ◊ nendhe nendhe filàt sa betzighedha pubadas mannas de istupa o lana ◊ custas sunt funes de pramma filadas a dópia manu
2.
su casu nou filat, daghi lu ponent in su fogu
3.
ocannu sos de su comitadu bos l'ant filada bene: custa borta a bois de sa fae s'iscorza! ◊ cussos funt filandho… mancari si che filent fintzes sa frisciura!
4.
ti bollu agatai istinghiritza, cara de luna, fibada, allinzada in is pius de trigu
Etymon
ltn.
filare
Translations
French
filer
English
to spin
Spanish
hilar
Italian
filare
German
spinnen,
planen,
Fäden ziehen.
ficàre , vrb Definition
pesare, pònnere istrantagiau, prantau, pesaresindhe istrantàgiu, pesaresindhe de letu sanandho de ccn. maladia
Synonyms e antonyms
arritzare,
fichire,
istantargiai,
pesai,
pònnere,
sanai
| ctr.
crocai,
incruai
Idioms
csn:
ficare de renes = andai mellus, assusai, tènniri prus pagu abbisòngius; ficare simpatia, ódiu a unu = ghetai, pònnere, àere, muntènnere simpatia, ódiu a unu; ficare che preneta = incravai de no si mòviri prus; ficare dentes a una cosa = intràreli dentes, resessire a la segare a dentes, a ndhe istacare unu mossu
Sentences
ficadindhe ritzu, ca corcadu no andhat bene a fàghere custa cosa! ◊ ficare unu furcarzu, unu rocu, puntzas in su muru ◊ si l'at cotadu suta, gherrendhe, e li at ficadu sos benugros in mata
2.
una die non ficheis piús e nos lasseis pro sempre ◊ gasi giompant a cras e chi si fichent! ◊ si fico dae letu isto in terra frundhidu
Translations
French
ériger,
enfoncer,
s'élever
English
to erect,
to hammer,
to get up
Spanish
erigir,
hincar,
levantarse
Italian
erìgere,
conficcare,
alzarsi
German
errichten,
einschlagen,
aufstehen.
fichíre, fichíri , vrb Definition
pesare, pònnere prantau, pesaresindhe istrantàgiu, in pei; istichire, pònnere aintru de ccn. cosa a fortza, a incracadura
Synonyms e antonyms
arritzare,
clavai,
ficare,
fíchere,
incasciae,
incotzigare,
istichire,
pesai,
pichire,
tzacare
| ctr.
arrúiri,
colcare
/
bocare
Idioms
csn:
fichirisí un'idea in conca = tzacaresiche o pònneresi carch'idea in conca; fichire in bonu = ghetai géniu, pònnere amore, leare a bon'ogru; fichire in malu = tènniri malu sànguini a unu, tènniri tírria; èssere comente la fichit = comente l'afilat, acomenti dha pigat; fichire a oju = castiai cun disígiu; fichirebbei su cúcuru (in calecuna cosa)= perderebbei ma sighire a triballare, a fàghere su matessi
Sentences
fíchidi reu e iscúltami bene! ◊ Giuanne no podet fichire a nudha ca est freadu ◊ candho est essidu su zuighe si ndhe sunt totugantos fichidos ◊ apenas fichidu, intendhet sas ancas modhes, azummai a tremuledha ◊ fichimus turres e digas
2.
de sa brigúngia, si nci est fichiu in s'istampu prus piticu ◊ at fichidu unu giau in su muru ◊ fichirinci is didus in buca e circa de ndi caciai totu!
3.
cussu nci fichit su nasu in dónnia cosa ◊ si ficheit in conca s'idea de l'apostare tota note pro l'agatare ◊ bi l'at fichida in bonu e lu giughet in pranta de manu ◊ bi l'at fichida in malu e calesisiat cosa fatat no li aggradat ◊ sa zente est comente la fichit: boga sa fama e drommi! ◊ cudha peta fit calda calda chi cheriat fichida a oju pro su fiagu bellu chi teniat ◊ su pastore a bortas faghet annadas bonas e ballanzat, a bortas bi fichit su cúcuru e ndhe perdet sacu e sale
Etymon
itl.
ficcare
Translations
French
se lever,
enfoncer
English
to stand up,
to stick
Spanish
levantarse,
clavar,
hincar
Italian
alzarsi in pièdi,
conficcare
German
aufstehen,
einschlagen.
fidài , vrb: fidare,
firai Definition
crèdere, giare fide; lassare a unu o una cosa chentza dhi giare atentzione a sa sighia, chentza dha castiare, chentza pentzare in su malu; nàrrere o giare a ischire cosa a persona chi si credet segura, chi giughet capia, chi mantenet su segretu
Synonyms e antonyms
intregai
Idioms
csn:
fidare una cosa in manos de unu, fidare a unu cun àtere = intregai, lassai una cosa a unu, lassai a unu cun carchi àteru (pruscatotu pro dhu castiai); est malu fidare a… = no fait a si fidai de…, est perigulosu a…; fidai is pudhas a marxani = pònnere su grodhe a tentare sos anzones, comporare casu dae sos sórighes, chircare seguresa o bene in chie ti traighet, in chie tenet s’iscopu de ti fàghere male
Sentences
ello cun chie mi cherzo fidare, giaghí fide in nisciunu si agatat?! (P.Pisurzi)◊ comintzas s'anzone a lusingare si si fiderat chi t'intrat in manu (Carta)◊ no ti fides in cussa nae ca si che podet segare! ◊ nosu bellus e prexaus ca tenaiaus una poriga de iscudus allogaus… bai e fidadidha! ◊ no fait a si fidai de sa buca a su nasu ◊ como su pisedhu za ch'est mannu e abbistu e faghet a li fidare sa màchina
2.
lah chi no dhu fidis a Cappai, sinò in pagu tempus ti dhu mànciat! ◊ tenia cosa in su fogu, mi so fidada e brusiada mi ch'est ◊ pro ti àere fidadu unu mamentu ses diventada un'ebba rude! ◊ no faghet a fidare sa laghinza, ca si ch'essit de su cunzadu ◊ su mastru at fidadu sos pisedhos solos e si sunt totu postos a brincare ◊ custa criadura no l'at fidada un'iscuta, a sa mama, timindhe chi si che andhet
3.
si as bisonzu de cossizos, abbàida cun chie ti fidare!
Surnames and Proverbs
prb:
a cani chi papat cinixu no dhi fidis su lardu
Etymon
itl.
Translations
French
avoir confiance,
confier
English
to trust,
to entrust
Spanish
confiar
Italian
fidarsi,
affidare
German
sich verlassen auf + Akk.,
anvertrauen.
filchinàre , vrb: firchinare,
frichinare Definition
fàere a farinos, a orrughedhos; nau in cobertantza, su fai e fateriai, su si mòvere a meda e istare sèmpere faendho
Synonyms e antonyms
apimpirinai,
chimentare,
ifriare,
irfarfaruzare,
irfrichinare,
scirfinai,
spimpirallai,
spimpiridai
/
cadredhai
Sentences
no ti lasses frichinare dae s'achéssida de pensare a su tragu chi as tentu! ◊ a su late mi bi apo firchinadu pane ◊ amus sichiu a fàchere su chi ischiabamus fàchere, frichinandhe tàulas e taulones (B.Murgia)
2.
a sa patedha bi ghetaiat paja de rucros de lardu e canno fit mesu cotu nche impodhaiat aintro sas ervas mannicantinas frichinatas
3.
fatendhe e firchinendhe fint un'annu e mesu ordendhe tramas a note e a die ◊ a ndhe tenet de fírchina fírchina cuss'àinu!…
Etymon
srd.
Translations
French
émietter,
couper en petits morceaux
English
to hash
Spanish
desmenuzar
Italian
sminuzzare
German
zerbröckeln.
filetài , vrb Definition
pònnere oru o filu de oro a calecuna cosa
Translations
French
border d'or
English
to edge (with gold)
Spanish
bordar de oro
Italian
orlare d'òro
German
mit Gold umranden.
fincài, fincàre , vrb: frincare Definition
lassare, giare o pònnere dinare o àteru po calecuna ispesa, fintzes po unu tanti de dinare etotu de ndhe bogare in prus (agéntzia o créciu)
Synonyms e antonyms
finantziare
Etymon
ctl., spn.
fincar
Translations
French
investir,
hypothéquer
English
to invest,
to mortgage
Spanish
invertir,
hipotecar
Italian
investire,
ipotecare
German
investieren,
anlegen,
mit einer Hypothek belasten.
finicàre , vrb: afinicare*,
finigare Definition
essire o fàere débbile, fine, coment'e consumau, istasidu
Synonyms e antonyms
conciumire
Sentences
so inoche, solu, finicànnemi a làcrimas de chera ◊ andhendhe e torrendhe mi soe finigadu
2.
portu s'enna de s'ànima finigada
Etymon
srd.
Translations
French
user
English
to deteriorate
Spanish
consumir
Italian
logorare
German
abnutzen.
finíre, finíri , vrb Definition
batire a sa fine, fàere is úrtimas cosas de unu trebballu, is finiduras; ispaciare totu
Synonyms e antonyms
acabbae,
sensai
/
consumai,
ispaciai
Sentences
su triballu tocat a lu comintzare e a che lu finire puru ◊ su tribàgliu in custa domo no est bene finidu, no! ◊ candho finit sa música, sa roca si aperit e cumparint sas gianas ◊ su contu finit innòi
2.
ajó, a letu: ite faghimus a fogu allutu, finindhe linna e currente?! ◊ est finidu su tempus de divertire! ◊ unu si morit candu at finiu sa vida sua ◊ eis giai finiu su dinai prima de dhu portai in manus?! ◊ cussu tempus puru at finiu, s'arregodu però est abbarrau ◊ s'abba budhindhe si che finit
Etymon
ltn.
finire.
Translations
French
achever,
terminer,
finir
English
to finish
Spanish
acabar,
agotar
Italian
finire,
esaurire,
consumare
German
beenden,
verbrauchen.
fiocàre , vrb: frocai,
frocare Definition
betare o fàere nie a frocos: cun s'aus. èssere po inditare s'atzione in su fàere o a sa sighia, ma cun àere si est passada o depet bènnere
Synonyms e antonyms
farighedhai,
frochedhai,
niae,
solai,
tadhainare
Sentences
est tota die frochendhe ◊ deris at frocadu e at a frocare cras puru ◊ istanote fit frochendhe fintzas a s'impudhiles ◊ abbisumeu frocat! ◊ aviat fiocau dies prima e fit unu fritu a mòrrere ◊ za at a frocare puru, za, cun custu fritu! ◊ segundhu comente l'afilat a frocare ponet nie meda ◊ chi cras frocat, Elias si crocat, chi cras proet Elias si coet!
Etymon
srd.
Translations
French
neiger
English
to snow
Spanish
nevar
Italian
nevicare
German
schneien.
fioríre, fioríri , vrb: florire,
floriri,
frorie,
frorire,
froriri Definition
fàere su frore, apèrrere su frore; nau de gente, èssere giòvonos; cuncordare e mudare cun frores, po bellesa
Synonyms e antonyms
florèssiri,
infroriri
/
aflorigiai
Idioms
csn:
froriri su ballu = ischire a ballare bene meda tantu de fàghere zogos e móidas prus de su netzessàriu; lassari froriri su sinu = muntènnere sas titas crispas e in artu de si pàrrere menzus; fiorire sos annos = faghíndhesi a ómine, a fémina, zòvanos mannos; coja froria = cojuaos cun fígios
Sentences
sa méndhula fiorit premediu
2.
a setant'annos unu no est fiorindhe, no, pro fàghere triballos graes! ◊ no as a cúrrere prus che a prima, ca no ti sunt fiorindhe sos annos!
3.
froriant sos cuadhos de santu Zuanni cun collanas de frores in tzugu, pitioledhos e sonazolos
4.
disigiànt pipiedhus a letru po bí froria sa coja
Etymon
srd.
Translations
French
fleurir
English
to flower
Spanish
florecer
Italian
fiorire
German
blühen.
firmài , vrb: afrimai,
firmare,
flimmare,
frimai,
frimmare Definition
prus che àteru, acabbare su movimentu o unu fàere, arreare; mantènnere o pònnere de no si mòvere, de no sighire a camminare o fàere; tènnere firmesa, mantènnere su foedhu, sa promissa; istare ibertandho, chentza fàere, chentza trebballare
Synonyms e antonyms
abarrai,
addurare,
aturai,
arrèghere,
arremai 1,
arressare,
imbarare,
prèndhere,
rèzere
| ctr.
andai,
mòere
Idioms
csn:
pònnere su "Frimma!, Firmu!" = ghetai su pretzetu, dare a unu s'intima de si frimmare; firmai sa petza = dàreli unu bullu, còghere unu pagu su tantu de no si guastare; andhare a su frimma frimma = firmendisí de tretu in tretu
Sentences
candho imbucat a faedhare no si frimmat prus! ◊ in campu fit a frimmare tota die solu ◊ totus si firmant a fuedhai ◊ frimma cue, arguai chi ti moas unu passu! ◊ frimma inoghe cantu isto a torrare! ◊ si ti frimmas a chenare che tenimus cosa chi ti piaghet ◊ frimma ca mànigas cun nois, no ti che andhes como! ◊ s'autobbus andhat a su frimma frimma pro pigare e falare sa zente
2.
firma sa gianna! ◊ fit a cadhu fuindhe chentza lu pòdere frimmare!◊ dh'apu firmau in s'arruga po dhu chistionai ◊ frimmabbila cun carchi vite cussa tauledha a sa zannita!
3.
si no firmas sa paràula no balet chi promitas!◊ cussu est ómine chi no firmat in peràula
Etymon
ltn.
firmare
Translations
French
arrêter,
bloquer
English
to stop
Spanish
parar,
fijar,
quedar
Italian
fermare,
sostare,
bloccare,
fissare,
stabilizzare,
restare
German
anhalten,
befestigen,
bleiben,
standhalten.