Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

aciolài , vrb Definition pònnere is aciolus, pònnere is bullitas a su fundhu de is botinos Synonyms e antonyms acioae, atacitai, imbullitare, intzoare 2. portat is crapitas acioladas Etymon srd. Translations French clouter English to nail Spanish embrocar Italian imbullettare German mit Zwecken beschlagen.

aciopài , vrb Definition atzitzare is canes, su dhos mandhare a mossigare a ccn. Synonyms e antonyms alluscai, ateneae, atiare, auntzare, incidai, inciulai, insissiligai, intzullire, tzuntzullare, ubetzare | ctr. caciare Translations French pousser, exciter English to instigate Spanish azuzar Italian aizzare i cani German hetzen (auf, mit Akk.).

aciotài , vrb: aciotare, atzotare Definition pigare a cropos de aciota, iscúdere, atripare cun s'aciota, pigare a cropos; su pps. fintzes cun significau de furbu, iscofau / aciotau siast! = genia de frastimu po afuta, arrennegu, o fintzes po prexu Synonyms e antonyms aciotarai, afrustai, irbrunchiare, iscuitzare, passillai Sentences Pilatu iat fatu aciotai a Gesús ◊ atzotadu cheria deo puru su mi èssere a pes suos atrividu! ◊ su bentu est aciotandho su mare ◊ annos e séculos custa Terra atzotada est chirchendhe libbertade (G.Elies) 2. aciotaredhu, tui, ca brintas chentza de pagai! ◊ aciotau tui: pentziast ca ispetiat totu a tui e invècias nu est aici! ◊ aciotau siast e piciochedhu… nci dh’at fata sentz’e torrai súidu nudha!◊ ancu ti bia aciotau!… de ubi dimóniu ndi as bogau cussa bestimenta?! Etymon spn. Translations French cravacher English to whip Spanish azotar Italian scudisciare German peitschen.

aciotarài , vrb Synonyms e antonyms aciotai, afrustai, irbrunchiare, passillai Etymon srd. Translations French fouetter English to lash Spanish azotar Italian frustare German peitschen.

acisài, acisàre , vrb: artzisare 1, atzisare, ecisai* Definition prus che àteru, incantare cun sa bellesa, cun s'amore / atzisare su cane = fàere coment'e meighina, una genia maia, chi dhu faghet istare mudu po no giare ischidu Synonyms e antonyms inamorai, indeosare / afatugiare, afaturai, ammainai, ammajarzare Sentences pentzu de ti usai sa sintzillidadi ca tui m'as acisau ◊ mi so acisadu de issa ◊ tui ses sa chi acisat sa genti ◊ tenes cara subr'a dogni amiga sa chi mi at acisadu coro e mente (P.Mossa) Translations French fasciner English to fascinate Spanish hechizar Italian affascinare German bezaubern.

aciufàe, aciufài , vrb: aciufari, aciuvai, aciuvare, atzufare 1, atzuvai Definition intrare a s'abba, calàreche a fundhu (in s’abba o in àteru modhe deasi etotu o meda), afundhare una cosa / aciuvai su fundu a una carrada = bogarebbichelu Synonyms e antonyms afundae, afangare, afungai 1, ammodhigare, aputare, atafai, inciuviri, intofare Sentences si nci aciuvat totu su chi no abarrat apitzus de s'àcua ◊ no passis me ingunis ca sa terra est tropu modhi e nci aciuvas ◊ nci seu aciuvau in sa ní ◊ is bòis atzuvant su bruncu in sa pica ◊ atzufat sos pódhighes in s'abba e si faet sa rughe ◊ nci ant atzuvau is navis comenti dhas ant bombardadas 2. in custu matalafu tropu modhi nci aciuvu Etymon itl. attuffare Translations French couler English to sink Spanish hundir Italian affondare, immèrgere German versinken, eintauchen.

aciufài 1 , vrb: atzofare, atzufare Definition aggarrare, aferrare a pilos, brigandho e iscudendhosi apare Synonyms e antonyms acanciofai, atzuntzudhare, incabigliare, tipiliare, tipilire Sentences l'atzufat e li lompet airadu ei sas piús pumas bellas li at tiradu (D.Ena)◊ li atzufat torra e l'agganguglitat chi cudhu ndhe bogaiat donzi oju che pirastru! ◊ a mie sa prepoténtzia cumbenit ca mi atzufo sa prima chi mi benit! Etymon itl. Translations French attraper English to seize Spanish agarrar, coger por el pelo Italian acciuffare German beim Schopf fassen.

aciúgnere , vrb: aciúngere, aciúnghere, aciunghi, aciungi, aciúngiri, agiúnghere, agiúngiri, assungi, atzúgnere, atzúnghede, atzúnghere, atzúnghiri, atzúnnere, azúnghere Definition sighire a pònnere de sa matessi cosa, pònnere cosa in prus; aunire apare duas cosas; lòmpere a calecunu logu cun is manos o cun calecuna cosa Synonyms e antonyms aciuntai, additzionare, agiànghere, agnànghere, ammedare, annatare, annúnghere, summai / arribbai, lòmpere | ctr. bocare, leai Sentences aciunghe una pariga de tzitzones a su fogu! ◊ si aciúngiat chi de sa lana ndi at fatu mígias bellas ◊ sa bestimenta dhi aciunghet bellesa a sa fémina ◊ male apitzu de male no mi as a cherre atzúnghede!◊ cheriu atzúnghiri una cosa a su chi as nau tue ◊ atzunghidhi sale a s'olia in sa brúina!◊ azunghindhe deghe bortas custu matessi tantu faghet suma manna!◊ pro lòmpere a s'àtera parte custos filos curtzos cherent azuntos 2. boliat manigiai s'arau ma aciungiat apenas a is manutzas ◊ tui ses bascitedhu e no aciungis a pigai cussa cosa in artu! Etymon srd. Translations French ajouter English to add Spanish añadir, incorporar Italian aggiùngere, integrare German hinzufügen.

aciumài , vrb: aciummai Definition bufare a meda, a cantu tirat cannada Synonyms e antonyms abbumbare, acirrai, atzuntzurrare, bufae, bufetare, cionciare, imbreacare, inciummare, ingúllere, sorgonare, trincai Translations French pinter English to tipple Spanish empinar el codo Italian sbevazzare, tracannare German unmäßig trinken, saufen.

aciunciulíre , vrb Definition su si pònnere o istare coment’e allorigaos Synonyms e antonyms acoconare, aconcolai, acuconare, acuculiare, acugutzare, acuculiedhare, aculigionai, ammacionai, pinnichedhare Translations French se pelotonner English to crouch Spanish acurrucarse Italian rannicchiarsi German sich zusammenkauern.

aciuntài , vrb: agiuntai, agiuntare, ajuntare, azuntare Definition aunire una cosa cun àtera, una a s'àtera a manera chi abbarrent coment’e una cosa ebbia, totu a unu, assardaos: azuntàresi si narat fintzes po si fidantzare Synonyms e antonyms aciúgnere, agiànghere, annúnghere / assardare | ctr. arrogai, innànghere, irjànghere Sentences is manus agiuntada e a Maria s'invocada fendi pregadoria ◊ torrat agiuntai custa carri segada Etymon srd. Translations French joindre, unir English to join Spanish juntar Italian congiùngere German vereinigen.

aciupàe, aciupài, aciupàre , vrb: atzupare 1 Definition ciupire, suspire o frobbire abba o cosas deasi cun istràciu, paperi, o coment'e a surbidura; su che intrare de unu lícuidu a pagu a pagu in calecuna cosa asciuta o chi si podet ufrare de abba o cosas deasi; imparare a mente, su ndhe bodhire cun sa mente su chi si liget o s'intendhet Synonyms e antonyms aciupiri, assupare 1, assuspiri, imbibbiri, impapare, inciupai, sultzire, sulviare, surbare 1, surbiri, suspiare / bodhiri, imparai Sentences dhui iat pani cun butiru e cafè cun lati de aciupai ◊ aciupa s'àcua chi ti nc'est arruta a terra! ◊ su chírciu de sa mesina, candho arrivat a atzupare, tet èssere saboridu…◊ at budhiu is ossus e papau pani aciupau 2. sa cantzoni chi at cantau cussa piciocona ndi dh'apu aciupada sa primu borta chi dh'apu inténdia Etymon spn. chupar Translations French imbiber, absorber English to absorb, to soak Spanish embeber, absorber Italian imbévere, inzuppare, assorbire German einweichen, aufnehmen.

acivíre, acivíri , vrb: atzivire Definition su bastare cun pagu po fàere cosa meda, nau de cundhimentos o cosas chi si aciunghent a un'àtera po dhi giare una calidade diferente; su bastare de sa cosa a unu bisóngiu, fintzes su frunire unu logu o una domo de su chi dhi bisòngiat Synonyms e antonyms achipire, achivire, fornire Sentences custa tinta atzivit meda: cun custu pagu che apo illatadu totu cussu muru ◊ atzivit un'ira cussu piberonedhu ruju: est bastadu una puntighedha cantu s'ungra pro dare su picante a totu su mànigu ◊ cust'ozu atzivit meda ca sa cosa chi fries no ndh'atzupit nudha 2. s'ortalíscia pro totu est atzivida ◊ sendhe atzividu de totu, aite a leare s'anzenu?!◊ cosa a papare bi ndh'at pro ndhe atzivire unu ristorante! 3. a sa chi fuit in allerga bajania e deviat atzivire su cuviu a mente frimma, lestra sa manu curriat pro achipire in s'arminzu 4. sa domo tantu no la tenet bene atzivida!…◊ tziligherta, espu, fromiga… totus a issuciare pibione naendho chi Deus dhos at fatos pro èssere acividos (A.Barra) Etymon itl. accivire Translations French être efficace English to be effective Spanish ser eficaz Italian èssere efficace German ergiebig sein.

aclamài, aclamàre , vrb: acramare Definition coment'e cramare, tzerriare, giare unu títulu o títulos a unu, foedhare a bàntidu de ccn., tzacurrare is manos Translations French acclamer English to acclaim Spanish aclamar Italian acclamare German Beifall spenden, ausrufen.

aclarài , vrb: acrarai, acrarare 1, acrariai, acrariare Definition fàere a bíere, pònnere a craru, fàere ischire; èssere o fàere prus craru, cun prus lughe / a. una chistioni = crarire, ispiegare una chistione Synonyms e antonyms acrarire, ispalesare / isclarai, iscrarire Sentences sa luxi acrarat su scuriu ◊ dúbbiu predosu, súrbile malinna chi mi sughes su sutzu de s'aorta… acràrati: ite cheres? (G.Piga)◊ su beranu est giai acrarendusí ◊ s'aràngiu, candu su frutu si acrarat, s’iscerat si est de croxu grussu o fini ◊ po mei ita momentu tristu, chi no s’acrarit sa beridadi!(G.Pillai)◊ mi at tzirriau po acrariare sa chistione 2. sa diri est acrariendi ◊ bidia su sole acrariandhe sos paris e sos montigos Etymon srd. Translations French manifester, éclaircir English to disclose, to illuminate Spanish aclarar Italian palesare, rischiarare German offenbaren, klären.

aclaríre , vrb Definition su pònnere in craru una cosa naendhodha Synonyms e antonyms crarire, declarai | ctr. cuai, denegare Etymon srd. Translations French déclarer English to declare Spanish declarar Italian dichiarare German kundtun.

acoài, acoàre , vrb Definition pònnere, andhare o istare s'unu aifatu de s'àteru, acoa, e fintzes abbandhonare; tirare agoa, tirare a longas, acostire cun sa coa a calecunu tretu comente faet unu carru o un'àteru mezu po carrigare o iscarrigare cosa Synonyms e antonyms acodiai / aisetare Sentences cussas pòberas terra sunt acoatas 2. sa zente est acoendhe: pro pagare isetat sas úrtimas dies Etymon srd. Translations French se mettre derrière English to put in line Spanish poner en hilera Italian accodare German hintereinanderreihen.

acobiài, acobilàre , vrb: acoilae, acoilare, acoliai, acoliare, acubilare, acugliai, acuilai, acuilare, acuvilare, aculiai, aculiare, cubilare Definition fàere fúrriu, torrare a cuile, a su crocadórgiu, andhare a crocare, fintzes pònnere in su crocadórgiu; istare o pònnere in calecunu logu, aintru, asuta, po si aprigare o cuare; istare in asséliu, firmu, su si apaghiare Synonyms e antonyms acoiletare, acojai, acuae, apatai, apogiai, assebiai, impudhilare | ctr. bocare, essire, pesare Sentences iscurtabas sos puzones su sero acubilandhe (P.Mura)◊ furriadorzu de istrias, acoilas bobborrotis e tirpias (L.Loi)◊ sas rúndhines sunt aculiadas in su filu ◊ is pillonedhus fiant acobiaus ◊ su pilloni innòi si acúliat a pausai 2. furiat pruendu e po no m'isciundi mi seu aculiau ◊ no ia postu menti a babbu a m'aculiai in domu sua is dis de cussa strasura Etymon srd. Translations French se coucher, s'abriter English to return to the fold to go back to sleep to shelter Spanish cubilar, cobijar Italian rientrare nell'ovile, ritirarsi a dormire, ripararsi German in den Stall zurückkehren, schlafengehen, sich unterstellen.

acochinài , vrb Definition istare chentza fàere, ammandronau Synonyms e antonyms acovardai, ammandronae, ammandronire, arraigai, cilindronare, impraitzai Translations French paresser English to make lazy Spanish gandulear, vaguear Italian infingardire German träg werden.

acoconàre , vrb: acogonare Definition fàere a cocone, a bisura de cocone, allorigare a sa manera de is canes, de is gatos candho si crocant e tenent fritu; crocare Synonyms e antonyms aciunciulire, acoconedhare, aconcolai, acucai, acuconare, acuculiare, acuculiedhare, acucunniare, aculigionai, acuncurrionai, allomburedhai, allorigare, allorimmedhare | ctr. istirare Sentences si acoconaiat in palas de unu trutzu ◊ si fint acoconaos in su gabbanu ◊ su cane s'est acogonadu che matassa de lana afaca a sa mere ◊ si est acoconadu comente a unu eritu ◊ nos corcabamus acoconaos intro de su letu ◊ su pitzinnu si acoconabat in su bancu e non fachiat isperu santu in totu s'ora de sa letzione 2. sos puzones sunt andhandhe a s'acoconare Etymon srd. Translations French se blottir English to crouch Spanish acurrucarse Italian accovacciare German sich zusammenkauern.