Abbreviations Legenda | Symbols Legend

intestài, intestàre , vrb Definition fàere in paperi, pònnere una cosa in propriedade a númene de ccn.; prnl. fàere su tostorrudu, su perrigónchinu, abbetiare insistendho in s'idea sua chentza bòllere iscurtare s'àteru Synonyms e antonyms abbetiae, acorrochinare, aperrighinare Sentences li aiat intestadu unu libbereto in sa Posta e che li poniat sa paga donzi mese ◊ totu su chi seus alloghendi oi est intestau a su mundu de cras (F.Pischedda) 2. si est intestadu de no chèrrere manigare e no bi at àpidu médiu de lu cumbínchere! Translations French mettre au nom (de), s'entêter English to head Spanish poner a nombre de, obstinarse Italian intestare German auf den Namen eintragen, sich versteifen.

intúllu 1 , nm Definition su intullai / bufai a i. = tot'a unu corpu, chentza torrare àlidu, totu a una sulada, a bruncu Synonyms e antonyms ingúlliu, intullada, tirone Sentences a intullu e chen'e tassa dhis praghit a suciai! ◊ est bufendi a intullu de su butiglioni ◊ si ndi benit a domu a iscrucullai, po isciri, si acostat ischenceriosa a s'acajolu e bufat a intullu s'acuardenti ◊ at bufau una tassa de àcua in tres intullus Etymon srd. Translations French régalade (boire à la) English poured down one's throat Spanish beber a gollete Italian garganèlla German in den Mund gießen.

iscacagliàre , vrb: iscacalliare, iscracalare, iscracalliare, scracagliai Definition erríere meda, a iscracàlios, a tzérrios, a boghe arta; nau de is pudhas puru, candho si pesant a boghes timendho Synonyms e antonyms chighigliare, ghirghilliare, iscrocuedhai, isgangagliare Sentences naraiat totu custas larédhias iscacagliendhe che unu macu 2. s'ischidant sos pudhos de onzi corte e iscacàgliant umpare a s'assuconu (P.Cabras) Etymon srd. Translations French rire aux éclats English to laugh eccesssively Spanish reírse a carcajadas Italian rìdere smoderataménte German schallend lachen.

iscudiscúdi , avb Definition manera de andhare mautu mautu, abbellu abbellu de no si fàere intèndhere o sapire Synonyms e antonyms brainubbràinu, cucutinu Etymon srd. Translations French en tapinois English very quietly Spanish a la chiticallando Italian quatton quattóni German heimlich.

iscúgia 1 , nm, nf, avb: ascuse, iscuja 1, iscuju, iscusi, iscúsia, iscúsiu, iscússiu, iscusu, iscuxu, scusi 1 Definition sa cosa chi si narat a s'àteru acanta a s'origa, chentza chi mancu s'intendhat sa boghe, a manera de no dh'intèndhere is àteros chi funt acanta / a s'i. = manera de fuedhai a boxi bàscia de no s'intèndiri si no si fuedhat in s'origa, fintzes a cua, chentza chi dhu potzat biri e mescamente intèndiri un'àteru; a iscusi miu = chentza ndhe ischire nudha deo, a cua dae me Sentences si totu sos iscúsios si fint naraos a forte, aiamus disizau d'èssere surdos! ◊ nesi a s'iscuxu, pustis a boghe alta ◊ aferrat su camareri a su bultzu e a s'iscuja li porrit cosa a orijas ◊ ti lu naro a s'iscúgia ◊ mi at mutiu e a s'iscúsiu mi at nau una cosa ◊ fipo ridendhemila a s’iscússiu ◊ lis daent a s'iscuxu consizos malos 2. dh'as fatu a iscusi miu ◊ nara! nara! o cosa a iscusi est? ◊ a s'iscusi dh'istimu ◊ bido inimigos dendhe a s'iscuxu consizos de cundennados ◊ bufat binu a iscúsia de sa mama ◊ bi l'at nadu a iscuju dae íscios Surnames and Proverbs prb: mali fatu a iscusi, a claru gei essit Etymon ltn. absco(n)se Translations French à voix basse, en cachette English softly, in secret Spanish en voz baja, a escondidas Italian sottovóce, di nascósto German leise, heimlich.

ispalesónzu , nm Definition su giare o fàere a ischire a craru, nau mescamente de s'acabbamentu de cójua, candho is parentes de s'ómine andhant a domo de sa fémina po assegurare sa cójua Synonyms e antonyms assecuronzu, cojancraru, ispalexinzu / cdh. palisugnu Translations French action d'être évident English revelation Spanish manifestación de que dos novios se van a casar Italian palesaménto German Offenbarung.

ispendhulàre , vrb Definition èssere pendhe pendhe o orrúere segau a orrugos, nau de bestimentu iscorriau Translations French mettre un tissu en lambeaux English to hang in rags Spanish caer a jirones Italian sbrendolare German in Fetzen herabhängen, in Fetzen herunterhängen.

istracibàu , agt: istraciubau Definition nau de ccn., chi est bestiu de tzapulina; nau de orrobba o bestimentu, chi est totu arrogau, a iscórrios Synonyms e antonyms istratzolau, pedhitzoni Sentences su pòburu managu est totu istracibau, a bértua isbuida istontonendu in s'arruga (S.A.Spano)◊ Maria portàt sempri su bistiri béciu e de cantu fiat istraciubau fiat abarrau chena de oru Etymon srd. Translations French déguenillé English tattered Spanish rasgado, a jirones Italian sbrindellato German zerlumpt.

ladhagiòne, ladhajòne, ladhajòni , nm: ladharione, ladharone, ladherone Definition ladamíngiu a orrugu grussu e tostau chi is animales (mescamente lanosos) portant pèndhe pèndhe apicigau a sa lana, a su pilu; ladharione funt puru a logos is birillas chi faet su crecu (bonas fintzes po giogare) Synonyms e antonyms àdhara, cadhajoni, dhàdhara, gradhajone, ghiritoni / cdh. tzacadhoni Sentences est tundhendhe lana e ladharione! Etymon srd. Translations French éclaboussure English dung Spanish sirle pegado a la lana Italian pillàcchera German Kotfleck.

maculài 1, maculàre , vrb: magulare, margulare Definition pònnere màcula, neghe, pecu, fàere dannu a s'onore, a sa salude Synonyms e antonyms macrare, nesicare, tacare, tunconire Sentences su sèmene de sa figu, bellu e tundhu, ti màculat sa vida e s'onore e ti atirat sas befas de su mundhu (B.Mureddu)◊ no sias contr'a mie risentida, no timas chi ti màcule sas alas po custa nova falsa chi est essida ◊ mi at maguladu sa pessone cun nésigas e dólimas, corchendhe fora Etymon srd. Translations French abîmer, détériorer, tacher English to spot Spanish malear, echar a perder Italian magagnare, macchiare German beflecken.

majonèta , nf Definition genia de fémina bècia, fata a pentzamentu, chi nanca iat a bènnere su note de Pasca de is Tres Gurrès a batire giogos a is piciochedhos… Synonyms e antonyms befana Scientific Terminology fnt Translations French "befana" English befana (kindly old witch who brings children toys at Epiphany) Spanish vieja que trae regalos a los niños para los Reyes Italian befana German Befana, alte, gerechte Hexe, die, nach der italienischen Volksüberlieferung.

malaggàna , nf, avb Definition genia de tréulu de s'istògomo, ma mescamente mancamentu de gana, o gana contrària de fàere calecuna cosa / a m., de m. = contr'a sa volontade, chentza ndh'àere gana Synonyms e antonyms agrúngiu, ganamala, isvilimentu / malaboza 2. puru de malaggana, si ponit in camminu e bandat a sa bidha acanta a circai unu gopai Etymon srd. Translations French à contrecœur English unwillingly Spanish de mala gana, a regañadientes Italian malvolentièri German ungern, widerwillig.

megài, megàri , vrb: amegai* Definition m. a, de…: èssere apunta a…, acanta a…, èssere faghindhe… (si podet nàrrere de su presente e fintzes de su passau, imp.) Sentences megàt de si fai una barca ◊ eita megat de sutzedi? ◊ megas de mi fai su chilighiti ◊ murighendi in sèi in sèi si megàt: Oi etotu bollu imparai a ligi ◊ ita megas de arrallai? ◊ ita megas de fai? ◊ no intendis su chi megant de ti nai?! ◊ bah, dèu megu a nci andai: adiosu! Translations French être sur le point de… aller + v. English to be going to… Spanish estar para, estar a punto de… Italian èssere nell'atto di… German im Begriff sein (Inf.), gerade.

nesicàre , vrb: nesigare Definition fàere nésigas, lassare nésiga, calecuna neghe, guastu (mescamente a gente, animales, frutuàriu) Synonyms e antonyms guastai, maculai 1, neciare Sentences sos sinnos nostros nésigant totue (P.Fogarizzu) Etymon srd. Translations French abîmer English to turn bad Spanish echar a perder, estropear Italian magagnare German verderben, faulen.

noantàmas , cng: nointamas, nointames, nointàmene, nontamus, notammis Definition (cng. cuncessiva) genia de foedhu chi giaet un'idea de cosa contrària: cun totu cussu…, no solu de…, no solu no…; po giare prus fortza a su chi si narat, s'impreat coment'e po repitire unu foedhu / noantamas de... antzis = no de..., no solu… antzis, fintzas Synonyms e antonyms tamen*, mancumale, prusaprestu / cdh. nointamu Sentences nointamas sas cosas sunt andhadas a su revessu (G.Ruju)◊ si est cugudhadu in cara che batia frisca, nointamas l'ant connotu ◊ no apo mai crétidu in cussos contos, nointamas in su pessamentu mi prammizaia totu sas naravellas intesas dai sos mannos 2. nointamas at faedhadu male de me, ma de tota s'eréntzia ◊ nointames de sere a cadhu a sa nuda, no rezo mancu in sedha! ◊ nointamen de mi frimmare, devia andhare piús lestru ◊ notammis a no torrare a nàrrere nudha, ma fut issu etotu a andhare in agiudu a chie ndhe teniat bisóngiu 3. no solis ant bidu sa pupa de s'ómine, ma l'ant finas connotu, nointamas! Translations French cependant, malgré, néanmoins English in spite of, however Spanish sin embargo, a pesar de Italian tuttavìa, nonostante, nondiméno German auch wenn, obwohl, trotzdem.

oróru , avb: aroru Definition acanta a s'oru, in totu su tretu de is oros Sentences fiu cichendi isparau ororu de cresura ◊ su fogu fuidu s'est frimmu totu ororu de istrada ◊ so andhadu ororu de riu ◊ in cue sas piantas sunt créschidas ororu de sa trempa Etymon srd. Translations French tout le long de… English along the edge Spanish a lo largo Italian lungo i màrgini German die Ränder entlang.

palaborcédhu, palabrocédhu, palabrochédhu , avb: palaporcedhu Definition a p. = pigau (prus che àteru pipiu) a codhirone, betau in palas de un'àteru cun is bratzos poderaos a tzugu e cun is cambas in fiancos a tretu de chintzu a dhas poderare su mannu chi portat su piticu deosi Synonyms e antonyms cadhigarone, cocolloi, codhedhu, codhicorona, codhubalone Sentences is buratinus s'iant atuau a Pinóchiu a palaporcedhu Etymon srd. Translations French à califourchon English astride Spanish a horcajadas Italian a cavalcióni German rittlings.

palturíre , vrb: parturire, parturiri, pastorire Definition nau de fémina príngia, su ndhe fàere su fedu nou Synonyms e antonyms iglierare, infendiai, insinnigare, iscendiai, springiai Sentences fortuna a tie e a su segundhu daghi pastoris isetendhe su fizu! ◊ at parturiu e fatu dus pipius totu a una brenti ◊ a parturire a s'ispidale! Scientific Terminology ssl Etymon itl. Translations French accoucher English to give birth Spanish parir, dar a luz Italian partorire German gebären.

pedinzòne , nm Definition ufradura chi faet su fritu, prus che àteru in manos o in peis, e faet a iscrafíngiu Synonyms e antonyms filinzone, maninzone, pilinzone, pirignone*, zelone Scientific Terminology mld Translations French engelure (aux pieds) English chilblain Spanish sabañón a los pies Italian gelóne (ai pièdi) German Frostbeule (an Füßen).

péri 1 , prep Definition inditat logu (e fintzes tempus) ue si camminat, s'istat / perinnoi e perinnè = perilloi e perillai, peri su logu Synonyms e antonyms per / in Sentences sos funnos isterriant sos bratzos peri sas àgheras ◊ peri sos tempos azis piantu males de su disterru ◊ sos emigrados triballant peri sas terras anzenas ◊ sa crabitedha che l'ant isvighinzada peri sas camineras ◊ sas rúndhines si sighiant peri sos chelos ◊ is piciochedhus nci essint po s'ispassiai per'innòi e per'innia ◊ peri is arranconis no dhui at abarrai cambu! ◊ sunt ispartos peri su logu ◊ est andhadu peri tota sa Galilea 2. custu santu fit nàschidu peri su treghentos pustis de Cristos Etymon ltn. per Translations French à travers English through Spanish por, a través de Italian attravèrso German durch.

«« Search again