arrefortzài , vrb: refortzai Definizione
fàere o essire prus forte, giare fortilesa
Sinonimi e contrari
afoltigare,
afortiai,
afortire,
afortzare,
fortalèssiri,
infortigare
| ctr.
irdebbilitare
Etimo
ctl., spn.
reforsar
Traduzioni
Francese
renforcer
Inglese
to reinforce
Spagnolo
reforzar
Italiano
rinforzare
Tedesco
stärken.
arrefórtzu , nm: refortzu* Definizione
cosa chi si ponet o chi si faet pro giare prus fortza
Sinonimi e contrari
afortiadura,
afortiamentu
Traduzioni
Francese
renforcement
Inglese
reinforcement
Spagnolo
refuerzo
Italiano
rinfòrzo
Tedesco
Verstärkung.
arrefrénu , nm: refrenu Definizione genia de bregúngia, de duritu, chi po arrespetu o àteru aguantat a unu de fàere calecuna cosa Sinonimi e contrari recatamentu, regrésciu.
arrefréu , nm: arresfreu, arresfriu, refreu* Definizione genia de maladia de pagu contu chi faet mescamente a innisire, a istúrridos / erba de arresfrius = issopo (Teucrium marum) Sinonimi e contrari arramatia, arrema, arresfriori, refreadura Frasi ita portas, arresfriu? ◊ poita a cenai non ti papas una pariga de aràngius, ca faint brofetu po s’arresfriu?◊ po passare s'arrefreu faent su mendulau Terminologia scientifica mld.
arrefrigàda , nf: refrigada* Sinonimi e contrari
contraddiscione
Traduzioni
Francese
contradiction
Inglese
contradiction
Spagnolo
contradicción
Italiano
contraddizióne
Tedesco
Widerspruch.
arrefrigài , vrb Sinonimi e contrari contraíchere, scontrariai.
arrefrigerài , vrb Definizione fàere friscu, prus friscu, abbacare su caente a tropu Sinonimi e contrari arrefriscai, ifriscare, irfriargiare | ctr. caentare, imbudhighinare.
arrefriscài, arrefriscàre , vrb: errenfriscare,
refriscai Definizione
fàere prus friscu, nau de su tempus, ifridare, illeniare cosa budhia; fintzes giare sullevu a calecunu male prus che àteru po comente si digirit o s'efetu chi faet su chi si papat
Sinonimi e contrari
afriscai,
afriscorai,
arrefrigerai,
ifriscare
| ctr.
caentare,
imbudhighinare
Frasi
su tempus arrefriscat, est arrefrischendi ◊ no potzu assebiai de sa basca: bandu a frumi, annadu e mi arrefriscu!
2.
issu connoschet is erbas po arrefriscare
Etimo
ctl., spn.
refrescar
Traduzioni
Francese
rafraîchir
Inglese
to cool
Spagnolo
refrescar
Italiano
rinfrescare
Tedesco
abkühlen.
arrefríscu , nm: refriscu* Definizione s'arrefriscai; cómbidu o brindhu de cosas a bufare Sinonimi e contrari refriscada.
arrefudài, arrefudàre arrafudài
arrefúdu , nm: arrefuru,
arrefussu,
refudu Definizione
su arrefudare, su no bòllere prus o no bòllere fàere o nàrrere calecuna cosa; cosa chi no si bolet prus, abbandhonada, coigiada (fintzes ca nemos ndhe at prus gana o no dha bolet própriu)
Sinonimi e contrari
arrecusa,
arreusa,
dennega,
revudada
/
afrantzuchena,
rebuzu
/
crébida
Modi di dire
csn:
arrefudu de presoni (nadu de unu) = avassu de galera, delincuente, malafatore; a arrefudu = a révudu, a meda de ndhe pòdere avassare
2.
custa est arrobba noba, no funt arrefudus de fuliai! ◊ apenas Giudas dh'at basau, a Gesús dhu pigant totu acapiau coment'e un'arrefudu de presoni ◊ a pobidha si at pigau s'arrefudu de sa bidha!◊ oi a prandi no fatzu nudha: si papaus is arrefurus
3.
a prandi nci fiat sa petza e su binu a arrefudu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
déchet,
abjuration
Inglese
refuse,
abjuration
Spagnolo
negativa,
rechazo,
abjuración,
resto
Italiano
rifiuto,
abiura,
scarto
Tedesco
Ablehnung,
Abschwörung,
Ausschuß.
arrefurài , vrb Definizione furriare, arrecuire, torrare a bidha apustis fata sa giorronada o sa faina Sinonimi e contrari contoniai, ghirare, recoire, recòrdere | ctr. essire, tocai 1 Frasi Pepi e Boricu funt andaus a bìngia, est incarrerendi s’ora de prandi e imou funt arrefurendu!(M.L.Serpi)◊ seu andendumindi: est ora de arrefurai! ◊ s'atra dí tui as arrefurau prima de mimi.
arrefúru arrefúdu
arrefussài arrafudài
arrefússu arrefúdu
arrefutàre arrafudài
arrefúzu , nm: revuzu Sinonimi e contrari abantzu, rebuzu, refudu Frasi a chini su pintu pintu, a chini s'arrefuzu de is pratus de sa mesa! Etimo srd.
arrèga , nf: era 2, rega* Definizione su pane de chera totu buidedhos paríviles, búsciulus o oxos de mele, ue s'abe ponet su mele; sa fita de su casu segau in su cadhàrgiu po ndhe dhu piscare a sa discu faendho su casu; a logos est fintzes su prumone de sa craba cotu / dhu tirat che su cani a s'a. = no li andhat própiu! Sinonimi e contrari avere, bresca, melarègia, tipa 1 / fita Terminologia scientifica sbs.
arrèga 1 arraíga
arrèga 2 , nf Definizione sótziu de cunfrades, de cussorres: in cobertantza, cumpangia (fintzes pagu de bonu) Sinonimi e contrari crofaria, germandadi 2. cussu faet binu malu, mesches candho est cun sos cumpanzos de arrega (M.Deiana).