bullàre bullài
bullàre 1 , vrb Definizione coment'e pesare su búdhidu, in su murigamentu de s'abba Frasi su trógliu russu de su riu ruet in sa pischina faghindhe bullare dae fundhu rútulos de ispuma Etimo srd.
bullàu , pps, agt Definizione
de bullare; chi dh'ant marcau (fintzes cun ferru abbrigau, segundhu ite); dhue at logu chi su bullau est su pabaule o atandha / paperi b. = cun su bullu de s'istadu, cun valore legale
Sinonimi e contrari
marcau
2.
at fatu su cuntratu a paperi bullau ◊ medas dochimentos cherent fatos in carta bullada
Traduzioni
Francese
timbré
Inglese
stamped,
branded
Spagnolo
sellado,
timbrado,
marcado
Italiano
bollato,
marchiato
Tedesco
gestempelt.
bullèdha , nf Definizione in is gennas o àtera apertura, genia de serru a sa bona Sinonimi e contrari chirca 1, craedhu, giótula, giredha, lótura, zócula.
bullentinàre , vrb Definizione piscare a bullentinu Etimo srd.
bullentínu balentínu
bullèta , nf Definizione
paperi de pagamentos; arrecia, paperi de documentu
Sinonimi e contrari
bullitinu
Frasi
cheret pagada sa bulleta de sa lughe ca iscadit, sinono! ◊ at agatau sa bulleta de su lotu
Cognomi e Proverbi
smb:
Bulletta
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
facture
Inglese
bill
Spagnolo
recibo
Italiano
bollétta
Tedesco
Zahlschein,
Schein.
bulletàriu , nm Traduzioni
Francese
carnet à souche,
registre à souche
Inglese
receipt book
Spagnolo
talonario
Italiano
bollettàrio
Tedesco
Quittungsblock.
bulletàrzu , nm Sinonimi e contrari billetaju Etimo srd.
bullète bigliète
bulletínu , nm: bullitinu Definizione documentu de comente unu est mere de su bestiàmene / àere, fàghere bestiàmine in b.; variare su b. = cambiare númene de mere, fàghere in b. a un'àteru Frasi depu andai a su comunu po su bulletinu de is brabeis ◊ su mere mi at fatu sas berbeghes in bullitinu, pro paga Etimo itl. bollettino.
bullètu , nm Definizione una genia de codrolinu Sinonimi e contrari túvara 1 Frasi fiat cardulinu de petza, no fiat mancu bulletu! Terminologia scientifica atn.
bulliàre , vrb Definizione
bogare a fora, essire o fuliare atesu cun fortza, de botu
Sinonimi e contrari
betae,
botulare,
foliai,
frundhire,
ilbulliare,
irbentulai,
iscavulai,
salliai,
iscelliare,
scabiossai
Frasi
cussos che cherent bulliados fora, ca sunt malos a pagare! ◊ ti ndhe búllio sas dentes a iscantarzada! ◊ sa màchina chi l'at rugadu che l'at bulliadu atesu ◊ si li leghet in sa cara sa bramosia chi l'est bulliandhe dae s'ànima ◊ apo postu su late a còghere, mi ch’est bulliadu e che at mortu fintzas su fogu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
flanquer
Inglese
to hurl
Spagnolo
arrojar
Italiano
scaraventare
Tedesco
schleudern.
bullinàre , vrb Definizione giogandho a bullinu, cassare su cumpàngiu, bínchere.
bullinàta , nf Definizione cropu de bullinu Frasi a secare sa lampadina de piatzedha fit istata una bullinata Etimo srd.
bullínu , nm Definizione
orrughedhu de linna chi si faet bolare iscudendhodhu a fuste: genia de giogu chi faent is piciochedhos
Sinonimi e contrari
gallezu
Frasi
su pitzinnu fit su mentzus zocatore a bullinu e a morrócula ◊ fint dóichi bucas chi cheriant a manicare e unu coconedhu cantu de unu bullinu lu depiat partire in duos
Terminologia scientifica
ggs
Traduzioni
Francese
bâtonnet
Inglese
tip-cat
Spagnolo
tala,
toña
Italiano
lippa
Tedesco
Art Kinderspiels.
bulliòni buliòne
bullíre , vrb: pullire Definizione
nau de is matas, bogare pigiones, cambos noos; nau de un'iferta, brotare, bogare, isparare
Sinonimi e contrari
brionire,
briorare,
broculare,
brotai
Frasi
as a bullire dae raighinas, ma sunt sempre fruedhas pirastrinas! (Cubeddu)
Traduzioni
Francese
prendre sa source
Inglese
to spring up
Spagnolo
brotar
Italiano
pullulare
Tedesco
hervorsprießen.
bullíssia , nf Definizione foedhu po tasire, suspèndhere sa régula de unu giogu, un'ispétzia de zona franca.