A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

gudrillòni , nm: gurdilloni Definizione gurdone de àghina Sinonimi e contrari brutone*, budrilloni, gudroni, iscala 1, trone.

gudronài , vrb Definizione piscare a gudroni (canna cun su filu a prumu).

gudròni , nm: curdoni, gurdone, gurdoni Definizione s’àghina comente dha bogat su fundhu, ma si narat de àteru frutuàriu puru candho est a meda coment'e a matzu; trintzilleri de bobbois chi leant a piscare / partis de unu g. (de àxina): su cambu o tenaghe, s'iscovili o carena, su pibioni; genias de g.: g. tipiu = budrone afissu; g. sciortu = budrone lascu, iscarenadu, cun pagu pibione Sinonimi e contrari brutone*, iscala 1, trone Frasi gurdoni de méndula, de àxina, de granus de ellera ◊ s'àxina si papat a iscrichillonis ma tui dha papas a gurdonis mannus! ◊ ndi segant su gurdoni a puracedha 2. pisci cassau a gudroni.

guéciu gréciu

guèfa , nf Definizione pinzos de fémina a betare in conca, genia de isciallu bellu, trebballau Frasi no portant retrotu e ne guefa ◊ bestiat sempri de niedhu, a mantellita o a guefa, e a velu calau Terminologia scientifica bst Etimo itl.p.

guéfu, guélfu , nm: guerfu Definizione genia de druche fatu a bocighedha de pasta cun méndhula mólia e mele, imbodhigau in paperi Sinonimi e contrari buconetu Frasi in sas safatas ant colatu marigosos, guelfos, cartò e turrone Terminologia scientifica drc Etimo spn. güevo.

guèra , nf Definizione mirare sa g. = pigare s'àteru cun arrispetu; no mirare sa g. a unu = no castiai a carronis a unu Sinonimi e contrari arraspetu, consideru, regualdu, remiru.

guérciu gréciu

guérfu guéfu

guerníre, guerníri gronníre

guetéri , nm Definizione maistu chi faet is coetes e artifítzius de fogu Sinonimi e contrari bruvureri Frasi custa borta in tristura funt is gueteris poita sa faina megat de mancai! (B.Casula) Etimo srd. Traduzioni Francese artificier Inglese artificier Spagnolo pirotécnico Italiano artificière Tedesco Feuerwerker.

guètu , nm: coete* Definizione genia de cosa chi comente leat fogu che artzat càdriu in artu e isparat, mescamente in is festas Sinonimi e contrari boladore, scuetu Frasi su guetu nci essit frusiendi ◊ s'ègua donat una sédhida e nci essit che unu guetu ◊ su piciochedhu si nc'est ghetau che unu guetu, a giogai.

gufítu , nm Definizione gofitedha minore, istrégiu coment’e iscartedha fata cun pértiga e canna isperrada a tiras longas, a duas asas Terminologia scientifica stz.

gugligliòne , nm Definizione genia de druche fatu coment’e culurgione, cun prenimentu de méndhula Sinonimi e contrari cruguxoni*, guluglione.

guguliàre , vrb Definizione su si pesare a gúgulos, èssere a gúgulos, nau de is canes Sinonimi e contrari abeliai, agruguai, orulare Frasi su cane si ndhe pesat solu po si pònnere a guguliare.

gúgulu , nm Sinonimi e contrari abélidu, agrugu, gruju, gurrúliu, órulu Frasi apo inténdhiu unu cane totu sa note a gúgulos malos, pariat pranghèndhoro! Etimo srd.

gugumbriàxi , nm Sinonimi e contrari canutzu, chibudhalzu, cugumbiraxu*, sarrone Terminologia scientifica crp.

guída , nf Definizione chie o cosa chi ingitat su camminu, su de fàere; su guidare, su pigare, manigiare unu mezu; elencu de númenes cun indiritzos, números de telèfono Sinonimi e contrari ghia / elencu.

guidadòre , nm Definizione chie faet de ghia, ma pruschetotu unu chi leat o manígiat una màchina, unu mezu de trasportu Sinonimi e contrari ghiadore / autista Terminologia scientifica prf.

guidài, guidàre ghidàre