gulpàre , vrb: crupai* Definizione betare is curpas, giare sa neghe a ccn. Sinonimi e contrari acriminai, acusai, imputai, incrupai Frasi nade abbissi est giustu a gulpare sa servidora!
gultósu , agt: gustosu Definizione nau pruschetotu de cosa de papare, chi tenet gustu bellu, sabore chi praghet; chi ndhe tenet praxere Sinonimi e contrari licantzu, licardu, lichitosu, lichitu, licu | ctr. isaboriadu, isàpidu Frasi los cheria ladinos e sardos, cun versos bene fatos e gustosos, misurados, rimados, zeniosos 2. deo ndhe so gultosa de leare a tie a maridu!
gúlu , agt: búbulu*, vulu Definizione chi pertocat is boes e bacas Frasi cussos tenent bestiàmene vervechinu e gulu.
gulugliòne , nm: guruglione Definizione genia de papare (e de druche puru) Sinonimi e contrari cruguxoni*, gugliglione, pulilgioni Frasi li piaghiant gurugliones e papassinos Terminologia scientifica mng.
gulumàrru , nm: culumarru* Definizione genia de lampu chentza tronu Sinonimi e contrari bigumarru, igumarras.
guluriài , vrb Definizione su si pesare a boghes, a gurrúlius, a gúgulos, a órulos, fàere moida forte Sinonimi e contrari agruguai, agruinai, agrumiai, gurruliai, orulare Frasi unu cani abbandonau gulúriat de atesu 2. un'unda de su mari si fuit guluriendi de is arrocas.
guluvertàre , vrb Definizione isordulare, treulare su logu cricandho cosa Sinonimi e contrari iscordulare.
gumburiàxi , nm Sinonimi e contrari canutzu, chibudhalzu, cugumbiraxu, sarrone Terminologia scientifica crp Etimo srd.
gúmena, gúmina , nf Definizione genia de fune grussa ch'impreant in is naves Sinonimi e contrari cima 1, cànnabu, libbanu.
gumússa gimússa
gúndhula , nf Definizione genia de barca Terminologia scientifica trps.
gundhuléri , nm Definizione barcajolu de gúndhula.
gunédhu , nm Sinonimi e contrari anedhu Frasi tzaca manedha ca benit mammai e unu gunedhu ti at a portai, unu gunedhu po isposai!
gunnèdha , nf Definizione
genia de bestimentu de féminas, acapiada in chintzu, a coas largas e a pinnigas, longa fintzes a cambúcios / min. gunnennedha
Sinonimi e contrari
bunnedha,
fardeta,
munnedha
Frasi
cannoscit is óminis prus fustei a gunnedha chi no dèu a cratzonis ◊ lah, chi po macu siast, chi mi trogu is gunnedhas gei dha bis sa festa!…
Terminologia scientifica
bst
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
jupe
Inglese
skirt
Spagnolo
falda
Italiano
gonnèlla
Tedesco
Rock.
gunòi , nm Definizione guroni, essidura tostada in sa pedhe Sinonimi e contrari gurone Frasi su pichepani dhu poniant in sa ferida o in su gunoi e fadiat isciopai sa laturredha.
guntórzu , nm: curturzu,
guntruxu,
guntúgliu,
guntúrgiu,
gurtorju,
gurtúgliu,
gurtúrgiu,
gurturju,
gutúrgiu,
guturju,
guturzu Definizione
genia de pigione mannu meda (su prus mannu in Sardigna), petzarolu; nau in cobertantza, persona chi papat meda, asuriosa / genias de g.: gurturju niedhu (aegypius monachus), gurturju ossarju (gypaëtus barbatus)
Sinonimi e contrari
antruxu,
bentruxu,
ingurtiossu,
intruxu,
pedhuris,
tentulzu
Frasi
recueint abbusercados che guntorzos chi torrant dae mortóriu ◊ seis bichendu dogna cosa che guntruxus malus a satzai ◊ current che gurtúrgiu a su mortórgiu
2.
cussu gurtúgliu za l'at puliu su pratu: no m'at lassau nudha!
Terminologia scientifica
pzn
Etimo
ltn.
vulturius
Traduzioni
Francese
vautour
Inglese
vulture
Spagnolo
buitre
Italiano
avvoltóio
Tedesco
Geier.
guntrúxu, guntúgliu, guntúrgiu guntórzu
gunturía , nf Definizione sa calidade de su guntorzu, su èssere o fàere coment'e is untúrgios; fintzes is untúrgios, is crobos Sinonimi e contrari anturia Frasi gei teniast ideixedha de curri a sa Castangedha po spriorai sa gunturia!… 2. ancu ti calit sa gunturia!
gupàda , nf Definizione ortigu a gupu po umprire o bufare abba Sinonimi e contrari conchedha 1, sàssula, trobia, trobiola Etimo srd.