inciaràre , vrb: inciorare, incrarae, incrarai, incrarare, incrarari Definizione coment'e pònnere a craru, essire, bogare sa cara, andhare a bíere, abbaidare in logu de ue si podet bíere méngius calecuna cosa Sinonimi e contrari acerare, acrarare, afacare, afaciai, cumparire, incarai, ingiarare, iscampiare | ctr. cuai, frànghere Frasi in conca de letu pone su fusile e, si sa morte s'incrarat apenas, tòrrala in segus dae su giannile (A.Casula)◊ m'incraru a sa fentana e càstiu a foras ◊ incràradi a sa sedha, si bi sunt sas berbeghes! ◊ sas féminas si sunt incraradas in sa gianna ◊ sa zente fit totu inciorada a conca a fora ◊ sa criadura est un'àtera vida chi s'est inciorendhe a su mundhu Etimo srd.
inciariciadróxu , nm Definizione s'istampu de sa timona inue s'intrat sa carícia o cabiga po arrèschere in s'ajone Terminologia scientifica msg.
inciarinàre , vrb Definizione bufare, alligrare a binu, betare a corpus inciaru, binu Sinonimi e contrari alluschetare, inciariri, pischilliare.
inciaríre, inciaríri , vrb Definizione bufare, allegràresi a binu, betare a corpus inciaru, binu Sinonimi e contrari alluschetare, inciarinare*, pischilliare Frasi ti ses inciariu bufendi cannonau (F.Carlini).
inciaríu inciadíu
inciàru , nm Definizione númene de brulla nau po su binu / èssere in i. = bufadu, allegru a binu Sinonimi e contrari morguè Etimo srd.
inciascài , vrb Definizione nàrrere inciascos, cosas po erríere, a brulla, in cullonu Sinonimi e contrari befai, bufonai, ciacotai, ciascare.
inciaschéri , agt, nm Definizione ciascheri, chi dhi praghet a brullare, a ciascai, a pigare a befa Sinonimi e contrari befianu, brullanu, ciascosu Frasi su gridadori nostu fiat inciascheri e costumàt puru a ghetai sa grida in poesia Etimo srd.
inciaschiadòri , agt, nm Definizione chi dhi praghet a brullare, a pigare a inciascu Sinonimi e contrari befianu, brullanu Frasi cussa est una fémina allirga, befiana, inciaschiadora Etimo srd.
inciàschidu , nm Sinonimi e contrari ciasconu, inciascu Frasi antzianus e giòvunus funt sèmpiri ammesturendu burlitas e inciàschidus po s'ispreviai.
inciascósu , agt Definizione de inciascu, de brulla Sinonimi e contrari | ctr. séliu Frasi dhi at arrispúndiu cun boxi inciascosa Etimo srd.
inciàscu , nm Definizione cosa chi si narat po erríere, a brulla, a s'aposta, in cullonu Sinonimi e contrari brúglia, ciacota, ciasca*, ciasconu, inciàschidu Frasi a pastu, po inciascu, dhi donasta colostu, pirastu e truiscu ◊ creis chi est po inciascu? ◊ no cantu po inciascu chi su dexi de austu cuss'ómini giustu tentu at cosa de fai ◊ Deus bollat chi s'inciascu arresurtit beridadi!
inciaspiadúra , nf Definizione
coment'e ispertiadas o màncias de diferente colore in sa linna, in sa pedra (es. màrmari), in àteru
Sinonimi e contrari
ciaspiadura
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
grisonnement,
tacheture
Inglese
greying-hait
Spagnolo
salpicadura
Italiano
brizzolatura,
macchiettatura
Tedesco
Fleckigkeit.
inciaspiài incespiài
inciassàre , vrb Definizione
pònnere o abbarrare istrintu in mesu de duas cosas coment'e istrecandho
Sinonimi e contrari
aggafiare,
incasciae
2.
in sa ruta de su muru so restadu inciassadu tra duos cantones
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
rester pris,
s'accrocher
Inglese
to get entangled
Spagnolo
enredarse,
engancharse
Italiano
rimanére impigliato
Tedesco
verfangen bleiben.
inciatíre , vrb Definizione fàere o essire ciatu, ladu Sinonimi e contrari alladiae, illadiare Etimo srd.
inciàu , nm: issàulu,
intzàulu Definizione
sa boghe de su cane
Sinonimi e contrari
apédhida,
apedhu,
itzàbiu,
tzàulu*
Frasi
cani chi inciàuat no mússiat: ispereus chi siant isceti inciaus! ◊ a s'intzàulu de su cani, su messaju si nd'iscudiat de su letu e pigàt s'iscupeta
Terminologia scientifica
bga
Traduzioni
Francese
aboiement
Inglese
bark
Spagnolo
ladrido
Italiano
latrato
Tedesco
Gekeife.
inciauài, inciaulài , vrb: insaulai,
intzaulai,
issaulai,
itzabai,
itzaulai Definizione
su abboghinare de is canes, fintzes po dolore, iscrammentaos, iscutos
Sinonimi e contrari
alloroscare,
apedhae,
atocare,
aciaulai,
baulai,
imbauai
Frasi
cani chi inciàuat no mússiat ◊ cussu est cani chi itzàulat ma no móssiat ◊ su piciochedhu atacat a intzaulai pariat unu cani de càstiu ◊ dhu pigant e dh'acollant a itzabai coment'e canis
2.
su cani dh'ant iscutu e s'est fuiu intzaulendi
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
aboyer
Inglese
to bark
Spagnolo
ladrar
Italiano
abbaiare
Tedesco
bellen.
incibixiàu , agt Definizione nau de su logu, chi est bidhiadu, biancu de chilighia Sinonimi e contrari bidhiadu Etimo srd.
inciciàdu , agt Definizione chi est a giúmburos, chi portat giúmburos.