A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

ischéliu ischélia

ischeltiàre , vrb: ischertiare, ischertziare, ischestiare Definizione istare currendho e brinchidandho, a giogu Sinonimi e contrari arrengai, brugliare, chestiare, giogai / cadrabudhai, subesciare Frasi fit abbaidènnesi sos anzonedhos ischeltienne ◊ in mesu a tie ischertiendhe ti coglia, fritu nie ◊ candho su batu no b'est sos sórighes ischértiant ◊ sas crabolas passant ischeltiendhe ◊ o poledhu, si ischéltias fàghelu a sa sola, no candho ti setzo deo! ◊ ischértiant zogandhe sos anzones, brincandhe in sas pedras Traduzioni Francese s'ébattre Inglese to romp Spagnolo retozar Italiano ruzzare Tedesco tollen.

ischéltiu , nm: ischértiu Definizione su istare ischertiandho Sinonimi e contrari arrengu, ciogu Frasi in sas alturas de sos montes lontanos sunt seguras sas feras, a ischéltios gioghendhe (A.M.Pinna)◊ sos ischértios los faghet sa morrócula Etimo srd. Traduzioni Francese ébats Inglese romp Spagnolo retozo Italiano ruzzo Tedesco Tollen.

ischelviàre , vrb: ischervare, ischerviare, iscrebare, iscrevare Definizione istrecare is leas de terra, segare is crevas, is bàrdulas, comente si faet trebballandho a marra aifatu de s'aradore in s'aríngiu (o a iscatadorza) Sinonimi e contrari gherbare, illeurare, illocinare, irbardulare, launai, sleorai Frasi redorchiant su terrinu arvatadu e a marrinfatu l'ischerviaiant 2. un'ispiga si l'at iscreviada in sa manu a bídere si su ranu fit maduru Etimo srd. Traduzioni Francese écraser les mottes Inglese to crush clods Spagnolo roturar Italiano rómpere le zòlle Tedesco umgraben.

ischelvínzu , nm Definizione trebballu de ischelviare Etimo srd.

ischèma , nf Definizione disegnu o fintzes cosa iscrita, su tanti de ammostare s'idea o is elementos prus importantes de una cosa.

ischemàda , nf Sinonimi e contrari ischémiu.

ischemàticu , agt Definizione chi pertocat un'ischema, de s'ischema, chi est fatu a ischema (si narat fintzes in su sensu chi no faet totu is contos necessàrios de una chistione).

ischemiàre , vrb Definizione su muilare o borroinare de is bigos Sinonimi e contrari borridare Frasi ciuat sa tonca, créculat sa rana, ischémiat su biju, grígliat su grígliu Terminologia scientifica bga Traduzioni Francese mugissement du veau (jeune) Inglese calf bellowing Spagnolo berrido Italiano il muggire del vitellino Tedesco Muhen.

ischémiu , nm Definizione su ischemiare o borróinu de is bigos Etimo srd.

ischemósu , agt Definizione nau de unu terrenu, logu bonu de isca: terra acanta a un'erriu.

ischendíta ichinchídha

ischènte, ischènti , nm: issiente, sciente* Definizione chie est aifatu de unu maistu trebballandho e imparandho un'arte o mestieri Sinonimi e contrari dischente Traduzioni Francese élève Inglese apprentice Spagnolo aprendiz Italiano allièvo Tedesco Schüler.

ischentídha ichinchídha

ischentidhàre , vrb: ischinditare, ischinnitare, ischintidhare, ischintidhiare, istinchidhiare, ischintzidhare, istinchidhare Definizione bogare, fàere ischintídhias; fèrrere, imbrutare a ischintídhias, a istídhigos de calecuna cosa Sinonimi e contrari cicidhai, cincidhiri, cispai, ischintiridhare, istodhicare, scincidhai Frasi su fogarone est traghidendhe e istinchidhendhe ◊ bi at linna chi ischentidhat meda, in su fogu 2. no est in sa natura mia su de istinchidhare ◊ che perla de coradhu ses lughente, che críbinu topàtziu ischinnitas (A.Soggiu) 3. est abbarrau totu ischintzidhau e pimpirinau de pistuléssia Etimo srd. Traduzioni Francese étinceler Inglese to sparkle Spagnolo chispear, chisporrotear Italiano sfavillare, far scintille Tedesco Funken sprühen.

ischéntriu , nm Definizione prus che àteru, ferida, segada in conca Sinonimi e contrari checa, chéntria*, ferida.

ischeperàre isceberài

ischéperu , nm Definizione su ischeperare, su isceberare Sinonimi e contrari iscéberu, ischerta Frasi non podimus pretèndhere de nos picaremus totu sas cosas a ischéperu! Etimo srd.

ischèra , nf Definizione su tziringone chi si ponet po anniscai su pische, is nassas Sinonimi e contrari tzirringoni Etimo srd. Traduzioni Francese lombric pour amorcer le poisson Inglese bait Spagnolo lombriz puesto para cebo Italiano lombrico per ésca Tedesco Köderwurm.

ischèra 1 iscèra