àba 2 , avb, nm: abè,
abí,
abua,
abue,
abui,
abundi,
anue,
auba,
aube,
aubi,
aui,
aundi,
ebua,
ibua,
unde Definizione
a + ue: avérbiu po inditare su logu inue s'istat o a ue si andhat (averguandho o domandhandho); cun àtera prep., àteru logu
Sinonimi e contrari
acantu 3,
aunca,
dianca,
innoi,
inuba,
uba
Frasi
immoi aba si agataus? ◊ su tempus est comenti a un'iscala: su chi contat est su gradinu aba si tenint is peis ◊ si fut incrubau aundi de issa ◊ abí est s'òru? ◊ aporrimí cussus paperis ca bollu bí abí seus arribbaus cun is ofertas! ◊ abundi trabballu seu respirendi velenu ◊ bivis auba totu parit fàcili e berus ◊ òlgiu a m'interrai auba dhu'est su soli ◊ abui est sorri tua? ◊ abue ses annanne? ◊ c'est imbàtiu a sa barraca abui tenenta su bestiàmini ◊ ti apu circau e no ti apu agatau: abí fusti?
2.
fui peri pensandu de andai auba de issu ◊ no scit abí andai ◊ su piciochedhu fut portandudeci sa craba auba de su crabu ◊ aundi de mei no ti depis presentai! ◊ anue cheres chi andhet? ◊ dhoi fiat su cani de tziu Mundicu puntau abí fia dèu ◊ de sa dí cussu no acostàt prus abí fiaus trabballendi
3.
de aundi podiat èssi essia cussa boxixedha?
4.
su aundi no dhu iscieus
Traduzioni
Francese
où
Inglese
where
Spagnolo
donde,
adonde
Italiano
dóve (in logu,
a logu)
Tedesco
wo,
wohin.
aggrasciàre, aggrassiàre , vrb: aggratziai,
aggratziare,
grassiare Definizione
fàere sa gràtzia, giare un'iscontu de pena a unu cundennau lassandhodhu andhare innanti; fintzes torrare gràtzias / aggrassiàresi = agiustaisí, fai dognunu su torracontu cosa sua
Sinonimi e contrari
annistiare,
pedronai
/
ringratziai
Frasi
l'ant arrestadu, cundennadu e apustis aggratziadu puru ◊ "Si totu su chi nades est beru, cras aggràscio a totus!" nesit su re a sos presoneris
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
accorder ou faire grâce,
gracier
Inglese
to pardon
Spagnolo
indultar,
conceder la gracia
Italiano
graziare
Tedesco
begnadigen.
ainnúa, ainnúi , avb Sinonimi e contrari
aumbe,
innoi
Frasi
ainnua ses andendi, Antonicu?
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
où
Inglese
where
Spagnolo
adonde
Italiano
dóve (mòto a luògo)
Tedesco
wohin?,
dorthin
alimentadòre , agt, nm Definizione
chi o chie alimentat calecuna cosa o a ccn., chi giaet alimentu, chi giaet fortza o frunimentu (es. de currente, de àteru)
Sinonimi e contrari
alimentosu
Traduzioni
Francese
celui ou ce qui alimente
Inglese
feeder
Spagnolo
alimentador
Italiano
alimentatóre
Tedesco
Speiser.
alvuràdu , pps, agt: arburiau Definizione
de alvurare; nau de ccn., chi s'est oféndiu, arrennegau
Sinonimi e contrari
aggromolau,
annicadu,
impubusau
2.
rispondhet alvurada e male posta: Mira chi custa no est domo tua!
Traduzioni
Francese
contrarié,
ennuyeux ou fâché
Inglese
resentful
Spagnolo
enarbolado,
enfadado
Italiano
inalberato,
risentito
Tedesco
stolz geworden,
gereizt.
ànca 3 , avb: anche,
anchi 2 Definizione
anch'e… = a nchi de… aundi est (seu, ses), acanta de…, sa ’e…; a s'anca de… = a sa parte de…
Sinonimi e contrari
ainche,
anta 2,
aundi
Frasi
a isse l'ant postu anca essiat s'ómine chin su dinare ◊ pariat benendi anca fuia dèu ◊ est punnendi a su logu de anca nemus torrat ◊ bentu, sula is nuis anca seu dèu! ◊ andai anche funt is tiaus! ◊ tui no iscís anche acabidai su dinai ◊ andhamus a bufare anca Fiore ◊ est andau anca de un'ómini ch'iscít cosa meda ◊ sedha su burricu ca andas de anca est babbu tuo! ◊ de anca tue ses annanno deo seo torranno!
2.
tocat a nci artziari in d-un'iscalera de anca si bit sa bidha ◊ nascit apalas de su monti de anca nascit su soli ◊ de anca ses benendu?
3.
dèu bandu anch'e su síndigu ◊ est anch'e tziu miu ◊ Maria si acatat anch'est Gesús
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
où,
chez
Inglese
near
Spagnolo
donde
Italiano
dóve,
prèsso
Tedesco
wo,
bei.
arradébi , nm: arradellu 1,
arradili,
arredeli,
arredellu,
arredelu,
arridebi,
arrideli,
arridellu,
arridelu,
arridili,
rideli Definizione
genia de linna chi no faet manna meda
Sinonimi e contrari
aiverru
/
cdh. litarru
Terminologia scientifica
mt, Phillyrea angustifolia, P. latifolia
Etimo
ltn.
alaternus
Traduzioni
Francese
filaria ou alavert à larges feuilles,
f. à feuilles étroites
Inglese
phillyrea angustifolia
Spagnolo
labiérnago,
olivillo
Italiano
fillirèa
Tedesco
Steinlinde.
assunsèna , nf: assussena,
sussena Definizione
erba, genia de frore o lillu de Sant'Antoni, lígiu de Santa Eleni; cosa de abberu bella, nau cun istima mescamente de gente
Sinonimi e contrari
lígiu,
lolloibbiancu
Frasi
in s'ispiàgia bi at assussenas biancas fioridas ◊ Maria est una càndhida assussena
Terminologia scientifica
frs, Lilium candidum
Etimo
spn.
azucena
Traduzioni
Francese
lis ou lys commun
Inglese
white-lily
Spagnolo
azucena
Italiano
gìglio bianco
Tedesco
weiße Lilie.
atanagiàre, atanagliài , vrb: atanallai,
atenatzare,
atenazare,
atonallai Definizione
istrínghere o acapiare a tonàgias
Modi di dire
csn:
atenatzare un'animale = crastare cun sas tenatzas; atenazare a ccn. pro carchi cosa = dàreli a subra, brigàrelu, nàrrereli cosa
2.
est atonallau de sa miséria ◊ totus dhu atenazant a dhi bogare de cabu de fumare
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
saisir ou serrer avec des tenailles
Inglese
to grip with pincers
Spagnolo
atenazar
Italiano
attanagliare
Tedesco
mit Zangen greifen.
bachiàna , nf: baghiana,
bagiana,
bajana,
batzana,
vagghiana Definizione
sa fémina chi ancora no s' est cojuada / zúghere a unu che bajana bella = chi totus dhu bollint, dh'abantant, dhu istimant
Sinonimi e contrari
bacadiba,
vacanza
Frasi
una bachiana est unu frore e petzi chie la cheret a isposa la podet acurtziare ◊ sas bajanas de bidha mia meritant totu sos bantos ◊ e cantas bajanedhas disizadu no ant d'èssere che tue! ◊ indunu indunu Nianna si che acatat batzana bedusta ◊ bagianas mias, leàdendhe paura de mastru Gaetanu!◊ Pepe faghet sa serenada a sas bagianas
Cognomi e Proverbi
smb:
(Aiana, Asciana, Axana)
Traduzioni
Francese
célibataire,
fille ou demoiselle
Inglese
unmarried woman
Spagnolo
soltera
Italiano
nùbile,
signorina
Tedesco
Ledige,
Fräulein.
bobborichína , nf Definizione
sa birilla de su crecu
Sinonimi e contrari
bobboledha,
bobbulichedha,
bulluchedha,
cocoredha,
làdhara
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
galle du chêne ou noix de galle
Inglese
oak-gall
Spagnolo
cecidia,
cacarro
Italiano
galla della quèrcia
Tedesco
Eichengalle.
calabíu , nm Definizione
figu bícia, acalabiada, aortitza, chi no lompet ca ndhe orruet innanti sicandhosi
Sinonimi e contrari
cadh. calàciu
Terminologia scientifica
rbr
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
figue molle ou blette
Inglese
withered fig
Spagnolo
higo lacio,
marchito
Italiano
fico méncio o vizzo
Tedesco
welke Feige.
cannutígliu , nm: canotígliu Definizione
filu de prata o de oro po borderia
Etimo
spn.
canutillo
Traduzioni
Francese
fil d'argent ou d'or à broder
Inglese
silver or gold yarn for imbroidery
Spagnolo
canutillo
Italiano
filo d'argènto o d'òro per ricami
Tedesco
Silber-oder Goldstickgarn.
càntara 1 , nf Definizione
càntigu o chistionu chi giaet ifadu / ómine de c. = ifadosu
Sinonimi e contrari
làntara,
laredha,
mémula,
taja
Frasi
ne portat una de càntara, cussu!…
Cognomi e Proverbi
smb:
Càntara
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
chant ou parler agaçants
Inglese
singing
Spagnolo
cantilena
Italiano
canto o parlare noióso,
stucchévole
Tedesco
eintöniger Gesang.
coigiàre , vrb: acogiai,
coigliai,
coillai,
coizari,
coizare,
cuillai,
cuizare Definizione
lassare, lassare a s'assegus, a parte de apalas, a una parte, agoa; abbarrare o istare agoa de is àteros in d-unu andhare / coillai úrtimu = abbarrare úrtimu
Sinonimi e contrari
abarrai,
acadiare,
acojanare,
apaltare,
cambare,
codiare,
cogiai,
incoizare,
lassai
| ctr.
pigai,
furai
Frasi
beta unu pagu lestru ca sinono s'isterzu coizat e ti che ruet su late a terra! ◊ est pentzendu a si fai cuillai su civraxu, ca tenit fàmini
2.
de su prochedhu no ndhe ant coigiau mancu unu biculedhedhu ◊ no ses mortu ma ti coillant pagus minutus de vida ◊ portanci is cuatru marengus chi ti funt coillaus ◊ si est postu a curri cun totu is fortzas chi dhi coillànt ◊ s'arveghe chi si fut coizada est torrendhe a su cuile
3.
mi che sunt furendhe totu in s'ortu: no bi coizant mancu foza, no de si che collire sa cosa! ◊ cussu no coígiat un'ispistoru de casu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
laisser ou rester en arrière
Inglese
to leave,
to stay back
Spagnolo
dejar,
quedar atrás
Italiano
lasciare,
accantonare,
restare indiètro
Tedesco
lassen,
beiseitelegen,
zurückbleiben
coilàrza, coilàtza , nf, nm: cubilarja,
cuilàglia,
cuilàrgia,
cuilarza,
cuilarzu,
cuilarxa,
cuilarxu,
cuilatza,
cuilaxa,
curiatza Definizione
tretu, logu inue totu a fúrriu si dhue faet o ant fatu acorru po bestiàmene, passiale, cuile, e fintzes sa mindha ue si ponet su cuile; logu alladamingiau, grassu ca dhue fut su cuile; coilarza est fintzes sa tana de su lèpere / fàghere cuilarza = pònnere bestiàmene a pàschere, a crocare, po ingrassare sa terra
Sinonimi e contrari
coibi,
pastoritzale
Frasi
cue est logu de pastoriu e de cuilarzos ◊ nche colaiat su tempus pulindhe sa cubilarja ◊ no t'ispundas atesu de cuilarxa ca cussu ti bolit ispitzulai! ◊ eus fatu s'abbisita de is cuilarxus de sa cussòrgia
Terminologia scientifica
pst
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
terrain où il y a des enceintes pour les animaux
Inglese
corral
Spagnolo
terreno donde hay apriscos
Italiano
terréno dóve insistono i recinti per il bestiame
Tedesco
Viehpferch.
fradhócu, fradhóncu , agt: afradhocu,
frodhocu,
frodhoncu Definizione
chi istat male meda, chi est totu male andhau, male postu de bestimentu; nau de unu po su fàere, chi est un'istrossa, improdheri
Sinonimi e contrari
malacónciu,
malecumbinau,
malefraganau
/
ildeoltu,
istramu
Frasi
tanti gei no fiat fradhocu: ammaladiau in s'istoja pariat mortu! ◊ gei ses frodhocu, totu prangi prangi cun su muciàciu fintzas a genugus! ◊ gei ses frodhoca, comenti ti ses bistia!…◊ fradhocu ses, oi puru, ca no cumprendis mancu anca ses!◊ za fui istadu frodhoncu si aia tentu cussu male puru!…◊ ge ant a èssi fradhocus is giovunedhus in guerra!…
Traduzioni
Francese
en mauvais ou en piteux état
Inglese
battered
Spagnolo
malparado,
maltrecho
Italiano
malcóncio
Tedesco
zugerichtet,
zerlumpt.
ilviàre , vrb: irbiare,
irviare,
isviare,
iviare Definizione
pèrdere o fàere pèrdere tempus, tènnere o giare istrobbu; fintzes cambiare camminu, orruga, fàere a mancu, evitare, fintzes firmare unu fàere po unu pagu, cessare unu tanti de tempus
Sinonimi e contrari
isdrobbare
/
cassiare,
disviare
/
tasire
Frasi
no m'irbies, no mi perdas tempus ca tenzo presse! ◊ amus irbiadu ca fimus tratesos faghindhe àteru ◊ che at bénnidu zente e mi at irbiadu, sinono a como aio àpidu finidu ◊ bi cheret pagu a fàghere cussu, ma depo tasire sa faina mia e irbio etotu!◊ pro fàghere su cumandhu a tie apo irbiadu sa faina mia
2.
pro andhare a Tàtari sunt isviendhe zoronadas ◊ sos pastores pigaiant a bidha su manzanu de sa festa pro no isviare sa die innanti ◊ no bi at tempus de isviare, cun totu custu tribàgliu!
3.
innanti de isviare, sos messajos onzi sero sedaiant su laore messadu ◊ bisonzavat a non colare in sos lutrarjos pro irviare de s'afungare sas rotas
Traduzioni
Francese
perdre ou faire perdre son temps
Inglese
to waste one's time
Spagnolo
perder el tiempo
Italiano
pèrdere o far pèrdere tèmpo
Tedesco
Zeit verlieren.
impraitzài , vrb: impreissai,
impreitzai Definizione
fàere o essire mandrone, preitzosu
Sinonimi e contrari
acochinai,
acovardai,
ammandronae,
ammandronire,
apreitzai,
arraigai,
immandronatzare,
impreitiosire
Frasi
su maistu de pannu immoi si est impraitzau e no at postu prus unu puntu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
rendre ou devenir paresseux
Inglese
to make lazy
Spagnolo
emperezar
Italiano
impigrire
Tedesco
faul werden.
inúba, inúbe , avb: inumbe,
inuve Definizione
in uba: avb. relativu de logu, impreau in is dimandhas puru, po inditare ue s'istat o, cun prep., a ue si andhat
Sinonimi e contrari
aba 2,
innoi,
uba
Frasi
inumbe no s'intendhet de sa gherra sas tràchidas de fogu totu in tundhu ◊ S'Ischíglia est una rivista inube donzi versu est misuradu (A.Serra)◊ ghira a inumbe ti sunt ispetendhe! ◊ su locu diferente m'ischitat e m'atraet: tanno, pessu, mi giro a intunnu pro bídere inumbe so ◊ a inumbe andhas?
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
où
Inglese
where
Spagnolo
donde,
adónde
Italiano
dóve,
óve
Tedesco
wo.