abbovài, abbovàre , vrb Definizione
fàere bovu, pigare po bovu a unu; meravigliare, lassare ispantasiaos, fintzes foedhare a s'afaiu chentza cabu e ne coa
Sinonimi e contrari
abbuvonare,
coglionai,
coluvronare,
imbovai,
imbusterai,
improsae,
ingannai,
piocai,
scafai,
trampai
/
transire,
trassicare
Frasi
furriotos cun arte, bellos pro abbovare zente menga! ◊ custa fémina dh'abbovant cun cosa fata ◊ de candu ti ses abbitendi cun cussus ti ses abbovau ◊ si bides cussa pianta ti ndhe abbovas!
2.
Deus criesit logos e cosas pretziadas tantu chi ndhe abbovant su nostru pensamentu! (P.Serra)◊ deo ne seo abbarradu abbovadu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
faire l'idiot,
prendre pour un idiot
Inglese
to mock
Spagnolo
abobar
Italiano
prèndere per scémo
Tedesco
taüschen,
verdummen,
erstaunen.
abbrentosicàre , vrb Definizione
papare a meda, fàere una papada manna, fàere sa bente che a unu brentósicu; arribbiri, prènnere sa bentre
Sinonimi e contrari
abbentrare,
abberchedhare,
abbidhiai,
abbrentusinare,
abbudagare,
abbuselcare,
abbuzare,
afraschedhare,
atatamacare,
imbrentai,
sgagliubbai
2.
so colau a butecaria a pedire purgativos pro su cabadhu, ca s'est abbrentosicau
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
faire un plat
Inglese
to gut
Spagnolo
atiborrarse,
tragar
Italiano
spanciare
Tedesco
sich vollessen.
acabbanài, acabbanàre , vrb rfl: aggabbanare Definizione
pònnere o bestire su cabbanu
Sinonimi e contrari
acaparronare,
acavanai,
acucullai,
incaparonare,
incapotai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
envelopper dans un manteau
Inglese
to wrap up in a coat (s.o.)
Spagnolo
poner el abrigo
Italiano
incappottare
Tedesco
einen Mantel anziehen.
acumbeniàre , vrb: cumbeniare Definizione
pònnere is cumbénias, is comodidades, mescamente in sa domo
Sinonimi e contrari
acumbenentziare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
doter un appartement de tous les conforts
Inglese
to have,
to provide oneself
Spagnolo
regalarse comodidades
Italiano
avére o provvedérsi di tutte le comodità
Tedesco
mit allem Komfort versehen.
acupài , vrb: cupai* Definizione
fàere o ammesturare is cartas e ispartzire su matzu in duos o prus muntonedhos
Sinonimi e contrari
ilgupare,
smatzai 1
Traduzioni
Francese
couper un jeu de cartes
Inglese
to halve
Spagnolo
barajar,
cortar
Italiano
smezzare le carte
Tedesco
abheben (Kartenspiel).
addotorài, addotoràre , vrb Definizione
giare o pigare sa làurea, fàere a dutore, laureau; nau a disprétziu de unu, giare a bíere chi ischit totu issu, su si crèdere ischípiu meda
Traduzioni
Francese
décerner un diplôme,
obtenir son diplôme,
faire le pédant
Inglese
to graduate,
to air one’knowledge
Spagnolo
licenciarse,
titularse,
maestrear,
presumir de docto
Italiano
addottorarsi,
fare il saccènte
Tedesco
doktorieren,
den Besserwisser spielen.
aizarédhu, aizédhu, aizighédhu , nm, avb Definizione
unu tanti pagu pagu, un'apenedha
Sinonimi e contrari
agigu,
atzítzigu,
izedhu,
pachedhu,
pachitzedhu,
talighedhu,
tzúniu
| ctr.
meda
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
un petit peu
Inglese
only a little
Spagnolo
un poquito
Italiano
pochino
Tedesco
wenig.
allimbràre , vrb Definizione
papare cun asuria
Sinonimi e contrari
lambrire,
irrujonare,
istruntzonare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
manger comme un goinfre
Inglese
to eat greedily
Spagnolo
comer con avidez,
a dos carrillos
Italiano
mangiare con ingordìgia
Tedesco
gierig essen.
ammatutzàre , vrb Definizione
fàere a mata, nau de matedu; bogare o segare is tupas aprontandho sa terra po dh'arare
Sinonimi e contrari
immatai,
innetiare,
irrascare,
ismatutzare,
ispatare,
matai,
scrachirai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
déboiser,
dégarnir un terrain des buissons
Inglese
to take bushs off
Spagnolo
podar,
desbrozar
Italiano
decespugliare
Tedesco
Gestrüpp entfernen.
ammiàre , vrb Definizione
giare a cumprèndhere una cosa cun calecuna móvia de conca, de manu o àteru
Sinonimi e contrari
acinnai 1,
atzinnire,
chinnire,
oghidare
Frasi
ponzei su pódhighe afaca a su nasu e ammiei in manera misteriosa (N.Falconi)◊ su babbu si tirat de cinta e lia ammiat a su fizu (N.Rubanu)
Etimo
ltn.
ad + micare
Traduzioni
Francese
faire un clin d'œil,
faire signe
Inglese
to make gesture,
to wink
Spagnolo
hacer un ademánseña
Italiano
ammiccare,
far cénno
Tedesco
winken.
ammòdhe , avb Definizione
istare o pònnere a. = pònniri in s'àcua, aciuvau me in s'àcua (o fintzes àteru, in lícuidu chi faet essire modhe sa cosa o fintzes solu po dha mantènnere sèmpere isciusta, po ciupire)
Sinonimi e contrari
afufu
/
cdh. ammodhu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
rester plongé dans un liquide,
(faire tremper du linge,
des aliments…)
Inglese
soak (to)
Spagnolo
aen remojo
Italiano
in immersióne
Tedesco
in Wasser.
apènas , nm, avb, cng Definizione
unu tanti pitichedhu, pagu pagu; coment'e cng. inditat tempus, pagu pagu, luego apustis
Sinonimi e contrari
acalaizu,
addizu,
apenedha,
impensus,
pacu
/
imperis,
impesci
Frasi
daemindhe un'apenas de su chi zughes! ◊ mi mànigo apenas de pane ◊ ndhe li apo dadu apenas, za li bastat
2.
so apenas torradu ◊ su pane apenas cotu est budhidu ◊ fiat unu logu illuminau apenas de una candela a carburu ◊ babbai in iscola at apenas apenas imparau a lígere ◊ cussu no depiat nasci, o apenas nàsciu mortu!
3.
apenas chi at bidu gai si ndh'est allegradu ◊ apenas dh'iant bia totus si ndi fuant ispantaus ◊ apenas arribbaus ant allutu su fogu in sa forredha
Etimo
spn.
apenas
Traduzioni
Francese
à peine,
un petit peu
Inglese
just
Spagnolo
apenas
Italiano
appéna
Tedesco
kaum.
aprantamonàre , vrb rfl Definizione
su si pònnere a prantamone, istare che prantamone, su si parare prantaos ananti de ccn. giaendhodhi ifadu
Frasi
como ti ses aprantamonadu cue!…
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
rester planter comme un piquet
Inglese
to stand stiffy
Spagnolo
quedarse encandilado
Italiano
stare impalato
Tedesco
kerzengerade stehenbleiben.
arrugài , vrb Definizione
andhare a segadura, passare in mesu de unu logu a manera de incurtzare su camminu de fàere, passare fora de camminu, de una parte a s'àtera de unu logu
Sinonimi e contrari
aggrucare,
atravigare,
atreminare,
atruessai,
ruciare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
prendre un raccourci
Inglese
to take a short cut
Spagnolo
atajar
Italiano
prèndere una scorciatóia
Tedesco
einen Abkürzungsweg einschlagen.
atzichédhu , nm: cichedhu,
tichedhu Definizione
un’apenas de calecuna cosa de bufare, o fintzes de àteru, de css. cosa o fàere
Sinonimi e contrari
atzicu,
bucada,
súrbia,
tichichedhu,
ticu*
| ctr.
meda
Frasi
si sos ómines aiant pessau atzichedhu a s'áteru mundu aiant caminau prus zustos!
Traduzioni
Francese
un petit peu
Inglese
very little
Spagnolo
poco
Italiano
pòco pòco
Tedesco
bißchen.
azichédhu , nm Definizione
pagu pagu, un'apenedha
Sinonimi e contrari
agigu,
atzítzigu,
izedhu,
pachedhu,
pachitzedhu,
talighedhu,
tzúniu
Traduzioni
Francese
assez peu,
un petit peu
Inglese
only a little
Spagnolo
poquito
Italiano
pochino
Tedesco
bißchen.
basài , vrb: basare,
vasare Definizione
giare basos, pigare a unu a basos
Modi di dire
csn:
basare a pítighe = basai a ispítzulus; basare cun s'agu in buca = zúghere sa traitoria; èssiri a basa e imprassa = àere tratamentu mannu, èssere sempre paris
Frasi
cussus funt sempri a basa e imprassa ◊ bàsami, bella, e bàsami, bella! ◊ tziu Berte si fit sinnau e aiat basau su pane ◊ ite non fiat su prexu de Lulú: mi at impressau e basau! ◊ torrandi, ca Sardigna ti basat in fronti, torra a sa sarda mamma trista e desolada! ◊ si acostat a sa fiza e si la istringhet forte basèndheli sos chizos ◊ cussa est un'istróllica, est sèmpiri basendi sa genti!◊ bai e basadhu a babbai: est coment'e chi basis a mimi etotu!
Etimo
ltn.
basiare
Traduzioni
Francese
embrasser,
donner un baiser,
baiser
Inglese
to kiss
Spagnolo
besar
Italiano
baciare
Tedesco
küssen.
bintúnu , agt, nm: vintiunu Definizione
duas bortas deghe prus unu (in números àrabbos 21, in números romanos XXI)/ a/c.: candho est agt., su númene chi benit apustis cuncordat cun su sing. de unu
Frasi
custu pesat bintunu chilu ◊ tenia bintun'annu e podia fai de conca mia (B.Lobina)◊ candu iat cumpriu bintun'annu, iat fatu is paperis e fiat partiu (F.Pilloni)◊ candho as a tènnere bintun'annu, si benis, cun megus ti ndhe leo! ◊ est morta a s'edade de bintun'annu
Traduzioni
Francese
vingt et un
Inglese
twenty-one
Spagnolo
veintiuno
Italiano
ventuno
Tedesco
einundzwanzig,
Einundzwanzig.
birrandài , vrb Definizione
fàere unu brindhis, bufare a sa salude de ccn., fàere unu brindhu
Sinonimi e contrari
brindai
Frasi
cun su trigu cotu si fiat inténdiu satzau prus chi essit birrandau sa mellus cosa
Traduzioni
Francese
boire,
trinquer,
porter un toast
Inglese
to drink a toast
Spagnolo
brindar
Italiano
brindare
Tedesco
toasten,
anstoßen,
prosten.
bragnócula , nm Traduzioni
Francese
un bon à rien
Inglese
a nobody
Spagnolo
hombre de nada
Italiano
uòmo da nulla
Tedesco
Null.