abboàu , pps, agt: abbuau Definizione
de abboai, abbuai; guastu de sa népide, de s'abbuera, nau de laore
Sinonimi e contrari
addulliu,
afrachilau,
allampiau,
anneuladu,
calinu,
chiconosu
Frasi
su lori est abboau
Traduzioni
Francese
rabougri,
niellé
Inglese
for a fruit which,
doesn't ripe for excess of heat,
affected by smut
Spagnolo
atizonado
Italiano
golpato
Tedesco
aufgrund von Hitze ungenügend gereiftes Getreide,
von Brandpilzen befallenes Getreide.
abbramíre, abbramíri , vrb: abbremiri Definizione
disigiare, bòllere cun gana o volontade manna, forte
Sinonimi e contrari
abbramai,
desizare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
convoiter,
désirer ardemment
Inglese
to long for
Spagnolo
codiciar
Italiano
bramare
Tedesco
herbeisehnen.
abertài , vrb: abetai,
ibertare Definizione
istare o abbarrare cun s’idea chi ccn. o calecuna cosa bèngiat o acontessat, si averet / abetau siast! = ispeta!
Sinonimi e contrari
aisetare,
aispetare*,
arreare,
aspeare,
asseare 1,
firmai,
ispetare,
tratèniri
Frasi
seus abetendidhu, ma no est lómpiu ◊ chi estus abetau sa essida de su soli si fut tocau de cúrriri! ◊ sciadadedha, s'isposa, tenit ora abetendu!…◊ totus abetamus custa dí po arriciri giogus ca assinunca no si ndi comporànt
2.
abetau siast, no ti ndi andis innantis de s'ora! ◊ ah, balla, immó fusta abetara, lah!…
Traduzioni
Francese
attendre
Inglese
to wait for
Spagnolo
esperar
Italiano
aspettare,
attèndere
Tedesco
warten.
afallídu , pps, agt: afalliu,
avaliu,
avalliu,
fallidu Definizione
de afallire; nau de laores e frutuàrios, chi funt guastos, chentza lómpios; nau de un'animale, de ccn., chi est làngiu
Sinonimi e contrari
bíciu,
caliu
/
afésiu,
scalixiu
| ctr.
líaru
Frasi
su trigu est afallidu ◊ is trigus candu si sicant e no funt cumprius ancora funt avalius
Traduzioni
Francese
desséché,
rabougri
Inglese
fruit which doesn't come to ripeness for an excess of heat
Spagnolo
zocato,
zorollo
Italiano
afato
Tedesco
verkümmert.
afilàe, afilàre , vrb Definizione
andhare a ccn. parte (filu); andhare a filu, fàere su dovere, andhare a deretu, pònnere mente, cumprèndhere un'arrexonamentu, arrexonare bene, incarrerare a una filada o arrennèscere a cumandhare a ccn.; abbarrare a tropu faendho sa matessi cosa o de sa matessi manera cun pagu o nudha cunsideru, deasi comente acucat
Frasi
e a ue ses afilendhe? ◊ sa crapa afiladora est sa chi afilat sas berbeghes ◊ no bi lu poto afilare a su cumandhu, a fizu tou! ◊ fint timendhe chi sa zustíssia no si esseret afilada a domo issoro ◊ bidu l'as a ue ant afiladu sas berbeghes mias? ◊ depimus afilare chito pro pòtere arribbare prima
2.
est peus de s'àinu: no bi afilat mancu si lu leas a fune! ◊ già ndhe tenimus sa proa bastante chi no afilas si no cun sa fune! (R.Marras)◊ cristianu revessu: itesisiat chi li nias a fàghere, no bi cheret afilare!
3.
candho l'afilat a fàghere gai est peus de cudhu sonadore ◊ l'at afilada a fàghere tempus malu e no cheret cambiare ◊ su macu est a ue l'afilat ◊ l'at afilada a bèndhere ca li cumbenit de prus ◊ totu a cussa domo che ant afiladu a fàghere su nidu, sas rúndhines: in sas de acurtzu mancu unu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se diriger
Inglese
to head for
Spagnolo
dirigirse
Italiano
dirìgersi
Tedesco
sich wenden.
agitoriài, agitoriàre , vrb Definizione
pònnere boghes tzerriandho gente pedindho agiudu
Frasi
candu at inténdiu ca fiat mortu su pobidhu, curtu at a sa pratza agitoriendi ◊ su pòburu ómini fiat agitoriendi e atzapulendisí me in terra po su dolori ◊ a sa boge pariat gente agitorianno ◊ cudh'ómini at agitoriau meda po su dolori ma gei s'est apaxiau
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
crier au secours
Inglese
to invoke for a help
Spagnolo
pedir ayuda
Italiano
invocare aiuto
Tedesco
um Hilfe rufen.
ambissionàre , vrb Definizione
bòllere lòmpere a un’iscopu
Etimo
spn.
Traduzioni
Francese
ambitionner
Inglese
to yearn for
Spagnolo
ambicionar
Italiano
ambire
Tedesco
erstreben.
ammarturàe, ammarturài, ammarturàre , vrb: ammarturiai,
ammarturiare,
marturare Definizione
orrúere a malàidu a tempos longos, màrtire, chentza ndhe pòdere sanare; nau cun arrennegu, abbarrare a tropu in letu, istare sèmpere crocau, chentza trebballare
Sinonimi e contrari
irmalaidare
Frasi
nos diamus ammarturiare labandhe a modhe in su ribu! ◊ aite isto in su letu, a mi ammarturare peus?! ◊ no si podiat movi poita de otu annus si fut ammarturau
2.
at fatu su letu e si nc'est ammarturada!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
demeurer infirme
Inglese
to fall ill for a long time
Spagnolo
enfermar de forma crónica
Italiano
ammalarsi a lungo
Tedesco
lange erkranken.
ammischinài , vrb: ammischinare Definizione
fàere, ammostare o cunsiderare mischinu a ccn. a manera chi is àteros ndhe tèngiant làstima; crèdere o cunsiderare a unu peus o prus pagu de su chi est
Sinonimi e contrari
allastimai,
apibiare
Frasi
est ca s'est ammischinadu, sinono li fint corpendhe puru ◊ ammischinendusidhoi iat cumentzau a dhi nai: Caridadi! Tengat caridadi! (M.Porru)◊ dèu dh'ammischinamu, pensendi chi trabballàt tropu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
plaindre,
sous-estimer
Inglese
to ask for symphaty,
to undervalue
Spagnolo
mover a compasión,
subestimar
Italiano
chièdere comprensióne,
compassióne,
sottovalutare
Tedesco
um Verständnis bitten,
Mitleid bitten,
unterschätzen.
apedhiàe, apedhiài , vrb Definizione
disigiare meda, forte, àere a disígiu; istare abbetiandho chentza mancu tènnere arrexone
Sinonimi e contrari
apilliare,
apitare,
ispedhiai,
pelliai
Frasi
si mi apédhias ti basu!
Traduzioni
Francese
désirer ardemment
Inglese
to long for
Spagnolo
codiciar
Italiano
bramare
Tedesco
begehren.
apíta , avb: apitu Definizione
manera de istare, o de fàere, de chie disígiat e ibertat calecuna cosa de àtere, abbaidandhodha, coment'e pedindhodha (fintzes istare abbaidandhosi ómine, o fémina, a cojuare)
Sinonimi e contrari
iscetu,
ispera
/
desizu
Modi di dire
csn:
istare apitu a… (a. meu, tou, sou, de una cosa) = istare apitendhe, abbaidendhe, ispetendhe a unu, una cosa, abarrai avatu de unu, de una cosa, fintzas bíderesi o arranzàresi cun carchi cosa, istare o campare de cussa; no àere piús apitos = no isetare o isperare prus nudha; nàrrere cun apitu = nàrriri, fuedhai, preguntai o pediri meda, cun fortza, cun sentidu, cun isperu
Frasi
tantu za est apita a cussu!…◊ apo tratesu ca fia apitu de m'incunzare su laore ◊ Zuanne fit apitu a bi colare deo ◊ isetendhe apitu a sa cos'anzena est in perígulos de vida! (G.Raga)◊ so apitu chi mi abberzant sa zanna ◊ sa pisedhina est apitu a sa tulta ◊ si mi as istimascione, no mi lasses apitu! ◊ si no ses benindhe andho, no abbarro apitu tou! ◊ si adduras apitu a su diritu tandho as a morrer dae s'apetitu (Màsala)
2.
tenet su cane apita a zota ◊ totu nos ndhe regalant: unu mese apita a druches istamus!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
attente,
dans l'attente de…
Inglese
looking forward for
Spagnolo
en espera
Italiano
in attésa di…
Tedesco
in Erwartung von…
apitàre , vrb: apitzare 1 Definizione
istare apitu, abbaidandho a ccn. disigiandho de su chi tenet, o chi portat, coment’e pedindho a ndhe dhi giare
Sinonimi e contrari
acogai,
apatèssiri,
apedhiae,
apètere,
apetire,
desizare
Frasi
proite depo istare apitendhe abbaidendhe a manos suas?! ◊ istat apita apita abbaidendhe a li dare cosa candho si ndhe podet triballare! ◊ sa pisedhina est apitendhe sa cariasa ◊ lèvache cussu cane ca est apitendhe sa peta! ◊ sas pitzocas in partza e sos ómines abbadiandhe e apitzandhe!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
convoiter
Inglese
to crave for
Spagnolo
desear,
codiciar
Italiano
bramare,
guardare con desidèrio
Tedesco
begehren.
apostài , vrb: apostare 1,
apostari Definizione
istare firmos cuaos in calecunu tretu iscocandho e ibertandho a ccn. o un'animale po dhu cassare, po dhu sodigare, o àteru; carrare su laore a sa posta o eremàgiu; pònnere una posta a iscummissa / apostare de… = detzídere
Sinonimi e contrari
atrapare,
impostai
/
carrugare
Frasi
sos caminos fint prenos de zente apostada pro bíere sos isposos ◊ si ficheit in conca sa bidea de l'apostare a fusile ◊ si aposteit in d-una roca, ispetendhe sos ladros cun su bestiàmine furadu ◊ mi ant apostadu fintzas a candho mi ant àpidu
2.
su trigu si apostaiat in sa posta e poi si che gighiat pro l'arzolare
3.
apostant de isposare e isposados si sunt
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
guetter
Inglese
to lie in wait for
Spagnolo
acechar
Italiano
appostare
Tedesco
sich auf die Lauer legen.
arrachèdiri , vrb: arrechèdede,
arrechèdere,
arrechedi,
arrechèdiri,
errechèdere,
rechèdere* Definizione
andhare bene meda, fàere bene, pràghere, nau mescamente de cosas de papare o chi asséliant unu bisóngiu coment'e chi siat própriu cussa sa chi pedit s'organísimu
Sinonimi e contrari
cufàchere,
piàchere,
renchènnere
| ctr.
nòcere
Frasi
su cocòi fatu in domu parit chi arrachedat! (A.Garau)◊ su binu no mi arrachedit meda! ◊ a mengianu su sonnu praxit, arrechedit ◊ mi arrechedet de bufare una tassa de binu, papandhe ◊ a parte de chitzu s'intendhit sa friscura e arrechedit a si bestire
Traduzioni
Francese
désirer ardemment
Inglese
to crave for
Spagnolo
apetecer,
desear
Italiano
appetire
Tedesco
begehren,
Appetit erregen.
atrassài, atrassàre , vrb Definizione
tirare a longas, lassare istare a un'àteru tempus
Sinonimi e contrari
cambare,
crastinare,
pellongare
Modi di dire
csn:
dépidos, contos atrassados, atrassaus = betzos, lassados chentza pagados, chentza fatos de meda; atrassaisí de dépidus = barriàresi de dépidos, pònnere dépidos a meda
Etimo
spn.
Traduzioni
Francese
renvoyer,
différer
Inglese
to play for time
Spagnolo
atrasar
Italiano
differire,
temporeggiare
Tedesco
aufschieben,
zaudern.
bruscàre , vrb: buscai,
buscare Definizione
andhare in crica de calecuna cosa, ma fintzes agatare calecuna cosa, arregòllere, acabidare; atzitzandho is canes si narat in su sensu de aciapare, cassare
Sinonimi e contrari
arribbuscai,
buscaciare,
buschedhare,
chilcare,
coberai,
cruscuzare
/
acatare,
cassai,
tènnere
Frasi
su títulu de su líbberu pariat chi bi aiat pótidu bruscare calchi algumentu ◊ su retratu de mamma l'aia bruscadu in sa credentza ◊ su cane ti buscat e ti agatat ue sisiat chi t'imbuses ◊ busca in totu sos chizolos de domo tua una pupiedha e si l'agatas remónila! ◊ andhant buschendhe s'àrvure bona pro bi fàghere linna
2.
su pejus fit a buscare su sèmene, ca serbiat pro manicare ◊ miràdelu in suore totu isfatu pro buscare su pane netzessàriu! ◊ gei circas, ma gei buscas puru! ◊ custa cosa l'apo chircada totue ma no ndhe apo buscadu ◊ dinari meda azis buscadu pro sa festa?
3.
lah, Murrixedhu, acracadhu! buscamidhu!
Etimo
spn.
Traduzioni
Francese
chercher,
procurer,
trouver
Inglese
to look for,
to find,
to procure
Spagnolo
buscar
Italiano
cercare,
procacciare,
trovare,
scovare
Tedesco
suchen,
besorgen,
finden.
cannutígliu , nm: canotígliu Definizione
filu de prata o de oro po borderia
Etimo
spn.
canutillo
Traduzioni
Francese
fil d'argent ou d'or à broder
Inglese
silver or gold yarn for imbroidery
Spagnolo
canutillo
Italiano
filo d'argènto o d'òro per ricami
Tedesco
Silber-oder Goldstickgarn.
càsticu , avb: càstigu,
càstiu 1 Definizione
a c. = po is die de festa / zipone, beste de càstigu, de càstiu = su bonu
Sinonimi e contrari
| ctr.
fitianu
Frasi
custos pantalones mi los lasso a càstigu ◊ si ponias mente a mie lu tias portare a càstigu in sas dies bagadias, cussu pinzos ◊ su sartu mi tevet leare sas misuras pro unu bestire de càstigu ◊ a su tempus sa peta in sas domos fit a càstigu ◊ ti ses bestiu chin sa beste de càsticu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
réservé pour les grandes occasions
Inglese
reserved for the feasts
Spagnolo
para las fiestas
Italiano
riservato per le fèste
Tedesco
für die Festtage aufbewahrt.
chertoràre , vrb Definizione
andhare in cherta, cricare a pedra furriada
Sinonimi e contrari
chilcare
Frasi
che lis ant picau sa robba e depent andhare a chertorare sa trata ◊ sa mente si perdet chertorandhe radichinas de mistériu (G.Piga)◊ su pastore est chertoranne s'anzone iscamedhada ◊ lu fint chertorandhe ma pariat chi si l'aiat ingurtiu su terrinu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
chercher fébrilement
Inglese
to look for breathlessly
Spagnolo
buscar
Italiano
cercare affannosaménte
Tedesco
ängstlich suchen.
chilcàre , vrb: chircare,
cicai 1,
cicari,
circae,
circai,
circare,
circari,
cricai,
cricare Definizione
fàere sa crica, forrogare, compidare, provare a bíere, pregontare po agatare ccn. cosa chi no s'ischit inue est, o fintzes po comporare; cricare contos a unu, istrobbare; fàere a manera de…, fàere su possíbbile po…; numenare a ccn. betandhodhi neghes o curpa de calecuna cosa; andhare a bíere o agatare a ccn.
Sinonimi e contrari
pedie
/
chertorare
/
afuritai
/
acriminai,
incrupai
/
abbisitai
Modi di dire
csn:
chircare su prúere de crésia = torrai a murigai is cosas passadas; circai una cosa a perda furriada, a perdas pesadas = chircare totue, meda; circai a fustigu = chircare bene; circai a ispéntumu = betare apare totugantu, chirchendhe, trastes e cosas de donzi zenia, comente faghet sa zustíssia o chie furat
Frasi
mi chirco in busaca si zuto dinari ◊ fit chilchenne s'interrutore pro atzènnere sa lughe ◊ est chirchendhe asséliu ◊ s'abe chircat su fiore ◊ innui prus aprodu apu a cicai si custu mari miu est chentza de portu? (B.Lobina)◊ sa zustíssia li at chircadu totu sa domo ◊ aite chircas azudu a cudhu isentu?! ◊ no ndhe li chircant, no ndhe bendhet e no ndhe batit, cosa gai, custa butega!
2.
non mi tochis ca non ti circu! ◊ ma chie ti at chircadu, a tie: aite ti pones in mesu, como?! ◊ istades dai su manzanu a su sero chirchendhe a s'unu e a s'àteru! ◊ pisedhu, no chirches a chie no ti chircat!
3.
crica de caminare sentza chi tegnas paura ◊ eus a cicari de crariri cancuna cosa ◊ chirca de fàghere impresse!
4.
si su dannu lu as fatu tue, sa zustíssia no chircat a mie
5.
so andhadu a s'ispidale a chircare un'amigu malàidu
Cognomi e Proverbi
prb:
chie cheret sorte la devet chircare ◊ ci no mi agatas in domu, cicamí in s'ortu!
Etimo
ltn.
circare
Traduzioni
Francese
chercher
Inglese
to look for
Spagnolo
buscar
Italiano
cercare
Tedesco
suchen.