afitài , vrb: afitare 1,
fitare Definizione
segare o fàere a fitas, segare a bículos piticos
Sinonimi e contrari
ifitare
/
amminudai,
irminujare
Frasi
si afitat su civraxu, ca est pane russu ◊ dhi ant afitau su didu suisui ◊ at afitadu unu bellu giobu de sartitza ◊ est afitenne sartitzu a lepa
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
découper
Inglese
to slice
Spagnolo
cortar en lonchasrebanadastajadasrodajas
Italiano
affettare
Tedesco
in Scheiben schneiden.
afitianàe, afitianàre, afitinàre , vrb: fetianare Definizione
abbitare a fitianu, meda, a ccn. logu o a calecuna cosa, a comporare
Sinonimi e contrari
abbitai,
abesare,
atravigare,
imbisciare,
trassigiai
Frasi
sos pastores che gighiant sa robba onzi sero a ue fit afitianada ◊ no ti afitianes a cussu cumpanzu ca ti giughet a s'isperdísciu! ◊ sos brufularzos si sunt afitianados a sos úlumos, pro corcare (Q.Falchi)◊ sunt tropu afitianados a su male!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
fréquenter
Inglese
to frequent
Spagnolo
frecuentar
Italiano
frequentare
Tedesco
verkehren mit,
verkehren in.
agliagài , vrb: (a-gli-a-ga-i) alliagai
gliagai*,
liagai Definizione
fàere a freaduras, totu a liagas
Sinonimi e contrari
apiagare,
apragastare,
friai
2.
dh'at fata flagellai ispollada po chi su corpus siat alliagau
Traduzioni
Francese
blesser,
ulcérer
Inglese
to wound,
to ulcerate
Spagnolo
llagar,
ulcerar
Italiano
piagare,
ulcerare
Tedesco
verwunden,
ein Geschwür erzeugen in.
aíntro, aíntros, aíntru, aíntrus, aínturu , avb, prep Definizione
in sa parte de mesu, de mesania de una cosa o de unu logu (ma si narat fintzes de tempus = tra su cuménciu e s'acabbu de calecuna cosa); in cobertantza, logu de isserru, presone / aintr'e mesu de… = intro de…, in mesu de…; innòi aintru, ingunis aintru = intro de custu logu inue semus, intro de cussu logu; aintro de issoro = aintru de issus; aintru de note, aintru de àrbure, aintru de letu
Sinonimi e contrari
drainto,
inintro,
intro
/
prasoni
| ctr.
fora
Frasi
aintru dhoi fut su serbidori ◊ càstiu a parti de aintru ◊ intrade aintro ca bos cómbido!
2.
sa pòbara fémmina est abarrada aintru de su monti ◊ Deus bit aintru nostu
3.
che l'ant tzacadu aintro pro sa fura chi at fatu ◊ is carabbineris pinnicant aintru sa genti cument'e meurras in s'arretza de su pillonaju
4.
seu drommendi pagu cun custa pala chi mi càncarat aintr'e mesu de noti
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
dedans
Inglese
inside
Spagnolo
dentro,
adentro
Italiano
déntro
Tedesco
darinnen,
in,
innerhalb.
allichidídu , pps, agt: allichidiu,
allichiriu Definizione
de allichidiri
Sinonimi e contrari
bellu,
netu,
remonidu,
tramudau
| ctr.
brutu,
iscussertu
2.
est passau unu totu allichidiu in bistiri de festa ◊ tenit sa domu sempri allichiria e bèni cuncordada ◊ biendhe sos istranzos, s'isprúgherat sos pedes e gai allichidiu dimandhat ite cherent ◊ at arretziu su sennore in d-una sala totu bene allighidia ◊ a ómini de campu no dhi abarrat logu allichiriu
Traduzioni
Francese
ordonné,
propre
Inglese
tidy,
clean
Spagnolo
ordenado
Italiano
ordinato,
pulito
Tedesco
in Ordnung,
sauber.
allistài , vrb: allistrai,
allistrare,
listrai Definizione
pònnere in lista, fàere sa lista
Sinonimi e contrari
lezistrare,
malcare
Frasi
usada su sistema de is tachedhas po allistai sa cosa chi bendiat, ca no fiat bellu a iscriri ◊ babbu mi aiat allistradu a iscola
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
porter sur la liste
Inglese
to put in a list
Spagnolo
alistar
Italiano
méttere in lista
Tedesco
in eine Liste eintragen.
amicàtu , pps, agt: amigadu Definizione
de amicare; chi istat a meda cun is amigos, chi ndhe tenet medas; chi si dha intendhet cun àtera fémina (o àter'ómine)
Sinonimi e contrari
afancedhau,
afantadu,
amistadu
2.
che at catzadu su maridu ca fit amigada cun àter'ómine
Traduzioni
Francese
concubin
Inglese
concubinary
Spagnolo
que pasa mucho tiempo con sus amigos,
amante
Italiano
concubinàrio
Tedesco
in wilder Ehe Lebende.
ammadassài, ammadassàre , vrb Definizione
fàere a madassa, atzola
Sinonimi e contrari
| ctr.
smadassai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
mettre en écheveaux
Inglese
to wind into skeins
Spagnolo
aspar
Italiano
ammatassare
Tedesco
in Strähnen winden.
ammannucràre, ammannugài, ammannugràe, ammannujàre , vrb: mannugare Definizione
fàere is manadas de su laore a mannugu (o a manna), messandho; pigare o fàere a matzos
Sinonimi e contrari
ammannare
Frasi
fit ammannujendhe su laore ◊ sa messa fiat trabballu de no crei: messai, ammannugai, assodhiri is mànigas, treulai…
2.
ammannucratu su dinari, l'aiat collitu a intro de sa butzaca
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
gerber
Inglese
to make sheafs
Spagnolo
agavillar
Italiano
accovonare
Tedesco
in Garben binden.
ammòdhe , avb Definizione
istare o pònnere a. = pònniri in s'àcua, aciuvau me in s'àcua (o fintzes àteru, in lícuidu chi faet essire modhe sa cosa o fintzes solu po dha mantènnere sèmpere isciusta, po ciupire)
Sinonimi e contrari
afufu
/
cdh. ammodhu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
rester plongé dans un liquide,
(faire tremper du linge,
des aliments…)
Inglese
soak (to)
Spagnolo
aen remojo
Italiano
in immersióne
Tedesco
in Wasser.
ammustèlchere, ammustèrchere , vrb: ammustrèchere,
ammustrèschere,
amustèrchere,
mustrèchere* Definizione
pèrdere is atuamentos po calecunu dispraxere mannu, cropu malu, orruta manna o àteru (ma fintzes de s’errisu); abbasciare, menguare su fogu
Sinonimi e contrari
abbadherigare,
acidentare,
ammortie,
desfallire,
dilmagiare,
disimainai,
ildimajare,
imbortighinare,
intostai,
istenteriai,
sdemmaniai
| ctr.
atuare
Frasi
li at bénnidu unu dolore chi si trofijaiat che telpe e finas si est ammustélchidu! ◊ si bidet chi mi che so ammustérchidu ca dai su momentu no mi ammento prus de nudha ◊ sa pitzinna si fit ammusterchindhe de su prantu
Traduzioni
Francese
s'évanouir
Inglese
to faint
Spagnolo
desmayarse
Italiano
cadére in delìquio
Tedesco
in Ohnmacht fallen.
apanedhàre , vrb Definizione
fàere panedhas, una genia de pane, fàere a bisura de panedha
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
embuer
Inglese
to give the form of loaves
Spagnolo
hacer pan
Italiano
appanare
Tedesco
in Form von Brotlaiben bringen.
apetzài, apetzàre , vrb Definizione
segare a orrugos, pruschetotu foedhandho de linna; foedhandho de gente, iscabbúllere ccn. cosa, arrennèscere a ndhe bogare calecuna cosa, a cumbínchere s’àteru; si narat fintzes in su sensu de ischire o de cumprèndhere
Sinonimi e contrari
arrogai,
chimentare,
ispetzare,
segai
Frasi
seco sas cambas sicas de s'éliche, las apetzo e mi las gàrrigo ◊ si as idea de bi apetzare linna, in s'àlvure mia, cheret chi isetes! ◊ ti giamo pro mi apetzare un'àrbure a su fogu ◊ candu apetzas sa linna beni po ti abasiai
2.
no lu chirches prus, a isse, tantu no ndhe apetzas nudha ◊ e bae e apetzabbei in cosas gai mannas, tue!…
Traduzioni
Francese
tronçonner
Inglese
to piece together
Spagnolo
cortar madera
Italiano
appezzare
Tedesco
in Stücke zerscheiden.
apíta , avb: apitu Definizione
manera de istare, o de fàere, de chie disígiat e ibertat calecuna cosa de àtere, abbaidandhodha, coment'e pedindhodha (fintzes istare abbaidandhosi ómine, o fémina, a cojuare)
Sinonimi e contrari
iscetu,
ispera
/
desizu
Modi di dire
csn:
istare apitu a… (a. meu, tou, sou, de una cosa) = istare apitendhe, abbaidendhe, ispetendhe a unu, una cosa, abarrai avatu de unu, de una cosa, fintzas bíderesi o arranzàresi cun carchi cosa, istare o campare de cussa; no àere piús apitos = no isetare o isperare prus nudha; nàrrere cun apitu = nàrriri, fuedhai, preguntai o pediri meda, cun fortza, cun sentidu, cun isperu
Frasi
tantu za est apita a cussu!…◊ apo tratesu ca fia apitu de m'incunzare su laore ◊ Zuanne fit apitu a bi colare deo ◊ isetendhe apitu a sa cos'anzena est in perígulos de vida! (G.Raga)◊ so apitu chi mi abberzant sa zanna ◊ sa pisedhina est apitu a sa tulta ◊ si mi as istimascione, no mi lasses apitu! ◊ si no ses benindhe andho, no abbarro apitu tou! ◊ si adduras apitu a su diritu tandho as a morrer dae s'apetitu (Màsala)
2.
tenet su cane apita a zota ◊ totu nos ndhe regalant: unu mese apita a druches istamus!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
attente,
dans l'attente de…
Inglese
looking forward for
Spagnolo
en espera
Italiano
in attésa di…
Tedesco
in Erwartung von…
aponciài , vrb: (a-pon-ci-a-i)
aponsare,
aponsiae,
aponsiare,
apontziai,
apontziare,
apuntziai,
apuntziare,
puntziare Definizione
su si giare a bíere sériu, coment'e giaendhosi importu mannu o fintzes credendhosi pagu; camminare, foedhare o fàere sa cosa tropu addàsiu, tropu a sa lena; a logos fintzes ammurrionare, primmare / apontziai su murru = itl. stòrcere il muso
Sinonimi e contrari
allodhiai
Frasi
su piciocu arricu si fut apontziau candu Gesús dh'iat nau de bendi totu e de dhu donai a is pòburus
Etimo
itl.
ponzare
Traduzioni
Francese
parler avec affectation
Inglese
to speak affectedly
Spagnolo
hablar con afectación
Italiano
parlare con gravità,
con affettazióne
Tedesco
ernst,
in gezierter Weise sprechen.
apròba , avb, prep: aprobe,
aprobi,
apróbiu,
aprope,
aprova,
aprove,
proba Definizione
a pagu tretu, a pagu tempus, nau fintzes in su sensu de andhare bene a fàere ccn. cosa / gei est apróbiu!… = ch'est atesu meda
Sinonimi e contrari
acanta,
acultu,
afaca
| ctr.
atesu
Frasi
so essindhe ma no mi benit aprove a colare a sa Comuna ◊ si mi benit aprove lu tenzo! ◊ aproba est su Giudítziu universale: ma sos umanos vivent in delíriu e parent in continu carrasciale (P.Casu)◊ su fizu est aprova a recuire ◊ ge est a pinnicu e apróbiu cussu logu!…
2.
che istat aprobe a Castedhu ◊ aprope a sa bidha bi at unu nurache ◊ sa barca fit aproba a che afundhare ◊ sunt aprobe a betare sa bòvida ◊ ch'est mesanote colada, aprove a sa una ◊ su Segnore est aprove de chie lu chircat
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
tout près,
près de
Inglese
near
Spagnolo
cerca
Italiano
vicino
Tedesco
in der Nähe,
neben.
arreconài , vrb: arrenconai,
arrinconai Definizione
pònnere a una parte, arrimare in calecunu cugigone, istare apartaos, in aprigu; su si fàere a unu túturu
Sinonimi e contrari
achizolare,
achizonare,
acorrunconare,
acuzonare,
angronare,
arremai 1,
inchizolare,
incozolare
/
atuturighedhare
Frasi
no arrinconis s'àliga: pigandedha! ◊ cussus duus piciochedhus si sunt arrenconaus impari
2.
est arrenconau in d-unu furrungoni
3.
sa folla s'arrenconat in sa braxi fumiendi
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
rencogner
Inglese
to put in a corner
Spagnolo
arrinconar
Italiano
incantucciare
Tedesco
in eine Ecke stellen.
arrengherài , vrb: arringherai,
ringherai Definizione
foedhandho de cosa o de gente, pònnere a ringhera, fàere una ringhera
Sinonimi e contrari
acarredai
Frasi
ant arrengherau is sedilis a giru a giru ◊ funta totus arringheraus, messendi, mancai in binti
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
disposer en rangées
Inglese
to line up
Spagnolo
poner en hileras,
alinear
Italiano
dispórre in filari,
in file,
schierare
Tedesco
in Reihe aufstellen.
arretàe , vrb: arretare,
arretai,
retai Definizione
nau de sa natura de su mascu, su si fàere tostada, chíbbera, tètera
Sinonimi e contrari
arrintzonare,
arritzare
Frasi
cussu est ómine chi no arretat ◊ est arretendhe, comente at bidu féminas
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
être en érection
Inglese
to have the erection,
to be in erection
Spagnolo
tener una erección
Italiano
avére l'erezióne,
èssere in erezióne
Tedesco
in Erektion sein.
arroteàre , vrb Definizione
girare, tròchere una cosa a dónnia parte
Sinonimi e contrari
imbolliai
Frasi
arròteat sos ocros a inghíriu, fachendhe chi emmo chin sa conca
Traduzioni
Francese
tourner,
rouler,
tournoyer
Inglese
to swing
Spagnolo
girar,
voltear
Italiano
roteare
Tedesco
in Kreise schwingen.