alimèdha 1 , nf Definitzione cosa chi si ponet (a bortas una méndhula) po cumenciare su lómboru Sinònimos e contràrios bóciga Ètimu srd.
alimentadòre , agt, nm Definitzione
chi o chie alimentat calecuna cosa o a ccn., chi giaet alimentu, chi giaet fortza o frunimentu (es. de currente, de àteru)
Sinònimos e contràrios
alimentosu
Tradutziones
Frantzesu
celui ou ce qui alimente
Ingresu
feeder
Ispagnolu
alimentador
Italianu
alimentatóre
Tedescu
Speiser.
alimentadúra , nf Definitzione su alimentare Ètimu srd.
alimentài, alimentàre , vrb Definitzione
giare o pigare alimentu, atèndhere a cosa de papare
Sinònimos e contràrios
addascare,
atatamacare,
nodrigare,
sustentai,
tèrghere
Tradutziones
Frantzesu
alimenter
Ingresu
to feed
Ispagnolu
alimentar
Italianu
alimentare
Tedescu
ernähren,
nährend.
alimentàre 1, alimentàri , agt Definitzione chi alimentat, chi serbit po alimentu.
alimentósu , agt Definitzione
chi alimentat, chi giaet alimentu meda, nau de cosas de papare
Sinònimos e contràrios
alimentadore,
sustanscívile,
sustantziosu
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
nourrissant
Ingresu
nourishing
Ispagnolu
nutritivo
Italianu
nutrïènte
Tedescu
nährend.
aliméntu , nm Definitzione
totu su chi serbit po giare a sa carena su chi dhi serbit po si mantènnere o fintzes crèschere: proteinas, tzúcuros, grassos, vitaminas, sales, abba / no aer bidu mai alimentos = papai a s'airada, meda, abbramius
Sinònimos e contràrios
màndhicu,
papai 1,
sustentu
2.
màndhigat cantu trinta o barant'acas che chi mai alimentos apat bidu! (B.Truddaju)
Tradutziones
Frantzesu
aliment
Ingresu
food
Ispagnolu
alimento
Italianu
aliménto,
nutriménto
Tedescu
Nahrung.
alimèta , nf: animeta 1,
limeta 1 Definitzione
bículu de tela tètera, bianca nida, pus che àteru a forma cuadrada, de pònnere po ammontare su càlighe naendho sa missa
Terminologia iscientìfica
prdc
Tradutziones
Frantzesu
pale
Ingresu
pall
Ispagnolu
palia
Italianu
palla,
quadrato di téla per coprire il càlice nella méssa
Tedescu
Tuch,
das den Messkelch zudeckt.
àlimu , nm Definitzione genia de linna chi faet a mata in logos de arena acanta a mare Sinònimos e contràrios biscodru, èlamu*, selebra, sèlema Terminologia iscientìfica mt, Atriplex halimus.
alimutzàdu , agt Definitzione chi portat is alas immuciurradas Sinònimos e contràrios isalau Frases so che una fruedha subra de roca, che tidu alimutzadu innotzente Ètimu srd.
alinàre alenàre
alindàre , vrb: allindare Definitzione
pònnere làcanas, sinnalare sa làcana; mandhare a su cunfinu
Sinònimos e contràrios
allacanai 1,
allimidai,
aorare,
atremenai
Ètimu
spn.
Tradutziones
Frantzesu
circonscrire,
limiter
Ingresu
to circumscribe,
to limit
Ispagnolu
alindar,
confinar
Italianu
circoscrìvere,
limitare
Tedescu
beschränken.
alinédu , nm Definitzione logu de àlinos, chi dhue creschent is àlinos.
alingàda , nf: arangada,
arengada,
aringada,
aringata,
arrangada,
arringada,
rangada Definitzione
arengu postu in sale
Sinònimos e contràrios
arenga
Frases
bati mesu petza de arrangada ca oje mi ndhe tato!
Terminologia iscientìfica
psc, clupea harengus
Ètimu
ctl.
arengada
Tradutziones
Frantzesu
alose
Ingresu
herring under salt
Ispagnolu
arenque bajo sal
Italianu
salacca
Tedescu
Sardine.
àlinu , nm: àllinu,
àrinu Definitzione
àbiu de santu Giuanni / unu fundhu de à. = un'àrbure de àlinu
Sinònimos e contràrios
àbiu,
altzu,
murabburda
Sambenados e Provèrbios
smb:
Alinos
Terminologia iscientìfica
mtm, Alnus glutinosa
Ètimu
ltn.
*alinus
Tradutziones
Frantzesu
aune,
aulne
Ingresu
alder
Ispagnolu
aliso
Italianu
ontano
Tedescu
Erle.
àlinu 1 , nm Definitzione s'ària chi si arrespirat, filighedhu de ària chi si movet Sinònimos e contràrios àbidu, alentu, alenu Frases sos rajos de su sole budhindhe secant s'àlinu ◊ sias chin fizos, nepodes e netas finas a candho arrimas de torrare àlinu ◊ ti so connoschendhe a s'àlinu 2. no daiat imprastu a sos àlinos tépios de su ventedhu ◊ no moet un'àlinu de bentu Ètimu srd.
alionàlzu , nm Definitzione logu de lidone meda Sinònimos e contràrios illionàrgiu lidonarju.
aliótu abiótu
àlipe àbile
alipèdhe alaepèdhe