arrannegài , vrb: arrennegai,
arrennegare Definitzione
pigare (o fintzes giare) arrennegu, afuta, tzacu po cosas chi andhant in contràriu
Sinònimos e contràrios
abruncudhí,
airai,
allulluriai,
inchestiare,
inchietae,
infrascai
/
abbetiae,
acroconai,
afutare,
aorcare,
arrabbiai,
arragiolire,
collobbiare,
inchimerai,
infelai,
infuterare,
insutzuligai,
renignai
Frases
Luisicu si arrennegàt cun cudhu chi ci dh'iat iscutu in presoni e ndi dh'iat pigau is fillus ◊ no lu subéries ca si arrennegat! ◊ m'imputais unu dannu e mi narais a no mi arrennegai!…◊ su mere si fit arrennegadu cun sos teracos pro cosa chi non deviant fàghere
Ètimu
spn.
renegar
Tradutziones
Frantzesu
se mettre en colère
Ingresu
to flare up
Ispagnolu
encolerizarse
Italianu
infuriarsi,
sdegnarsi
Tedescu
wütend werden.
arrannèsci, arrannèssi , vrb: arrendhèscere,
arrenèscere,
arrenèsciri,
arrennèscede,
arrennèscere,
arrennèschere,
arrennesci,
arrennèsciri,
arrennèssede,
arrennèssere,
arrinnesci,
errennèscere,
renèsciri Definitzione
arresurtare a fàere una cosa, a lòmpere a un'iscopu, andhare bene in ccn. cosa / ind. pres. dèu arrennèsciu (ar-ren-nè-sciu); pps. arrennésciu (ar-ren-né-sci-u)
Sinònimos e contràrios
resèssere,
resessire,
revèntere
Frases
no arrannesceus a dhi ponni càbudu a custa cosa ◊ arrinnèsciu a donai sensu a sa vida (F.Locci)◊ àinu malu, ma s'ómine arrennesset a no che arrúere ◊ solu arrennessindhe binchidore ti apo a dare sa printzipessa ◊ no arrennesso a mi ndhe irmentigare ◊ fortzis che arrendhesceus de dhi bíede sa cara
Ètimu
itl.t
rinescire
Tradutziones
Frantzesu
réussir,
parvenir
Ingresu
to succeed
Ispagnolu
lograr,
conseguir
Italianu
riuscire
Tedescu
gelingen.
arrannosigài , vrb Definitzione papare, orrunchinare, consumare a sa manera de su zannarolu (greme) in sa linna; torrare is cosas a nudha Sinònimos e contràrios arròere, conciumire.
arrannosigaméntu , nm Definitzione su arrannosigai Sinònimos e contràrios arrannósigu, cossumidura, finigoni Ètimu srd.
arrannosigàu , pps, agt Definitzione de arrannosigai; chi est totu andhau male, béciu, tristu Sinònimos e contràrios annosigau, consumidu, malacónciu 2. arrannosigadedhu seu, mancu a mi ndi podi artziai de s'iscannu!…
arrannósigu , nm Definitzione
su arrannosigai
Sinònimos e contràrios
arrannosigamentu,
cossumidura,
finigoni,
ispitinzu
Tradutziones
Frantzesu
consomption
Ingresu
consumption
Ispagnolu
consunción
Italianu
consunzióne
Tedescu
Abnutzung.
arranomonài , vrb: arrenomenai Definitzione
nàrrere su númene de unu
Sinònimos e contràrios
arremonae,
fentomare,
mantovare
Frases
fostei no nd'iat inténdiu mai arranomonendi?
Ètimu
ctl.
renomenar
Tradutziones
Frantzesu
nommer
Ingresu
to name
Ispagnolu
nombrar
Italianu
nominare,
fare il nóme di qlc
Tedescu
erwähnen.
arrantantíra , nf: rantantira Definitzione sa gente chi essit a su carrasegare Terminologia iscientìfica sntz Ètimu srd.
arràntza , nf Definitzione
genia de mancàntzia, de fata coment’e farta, ibbàlliu, de cosa chi no andhat bene comente ndhe faet su minore chi no ponet mente
Sinònimos e contràrios
arrantzada,
briconada
Tradutziones
Frantzesu
espièglerie
Ingresu
prank
Ispagnolu
travesura
Italianu
marachèlla
Tedescu
Lausbüberei.
arrantzaméntu arrangiaméntu
arrantzàre arragnàre
arrantzélu , nm: rantzelu Definitzione
tauledha de is tarifas, pagamentu chi si faet in is doganas
Ètimu
spn.
Tradutziones
Frantzesu
tarif douanier
Ingresu
customs tariff
Ispagnolu
arancel
Italianu
tariffa doganale
Tedescu
Zolltarif.
arràntzia , nf: erràntzia* Definitzione
cosa chi no est giusta, chi no torrat paris cun calecuna régula
Sinònimos e contràrios
aerru,
arrada,
fadhina,
imbàgliu
Tradutziones
Frantzesu
erreur
Ingresu
mistake
Ispagnolu
error,
falta
Italianu
erróre
Tedescu
Fehler.
arrànza , nf Definitzione ibbàgliu, cosa male fata, arrore, farta Sinònimos e contràrios erràntzia, imbàgliu Frases custu fillu est arranza chi tui as fatu cun cussa fémina!
arranzàda arragnàda
arranzadúra arrangiadúra
arranzaméntu arrangiaméntu
arranzaméntu 1 , nm Sinònimos e contràrios arrinzamentu, murrúngiu, raganza Ètimu srd.
arranzàre arragnàre