A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Legenda Incurtzaduras | Legenda Sìmbulos

comunigàri , nm Definitzione sa comunione chi si giaet a chie est morindho Tradutziones Frantzesu viatique Ingresu viaticum Ispagnolu viático Italianu viàtico Tedescu Viatikum.

comuniòne, comuniòni , nf: cumenioni, cumunione, cumunioni Definitzione su àere o pigare parte, su èssere o intrare in parte de calecuna cosa totu impare cun àtere; su cominigare, fintzes s'óstia cunsagrada Ètimu itl. Tradutziones Frantzesu communion Ingresu community, Holy Communion Ispagnolu comunión Italianu comunióne Tedescu Gemeinsamkeit.

comunísmu , nm Definitzione s’idea o pulítiga de àere o de fàere is capitales a cumone Frases una parte vona de su comunismu nostru fit fata dae sas cantzones de Póddighe, ma piús puru dae sos versos de tziu Malagoli e de tziu Vadore Tradutziones Frantzesu communisme Ingresu comunism Ispagnolu comunismo Italianu comunismo Tedescu Kommunismus.

comunísta , agt, nm: cumonista, cumunista Definitzione chi torrat paris cun su comunismu, chie est amantiosu o cumbintu de su comunismu Frases ballaiant in isposonzos o in sa setzione comunista ◊ tziu Antoni fi mastru de linna comunista e tziu Bachisedu mastru de muru socialista ◊ peri comunistas si fint tesseraos a su partiu fascista pro non pèrdere su trabballu Tradutziones Frantzesu communiste Ingresu comunist Ispagnolu comunista Italianu comunista Tedescu kommunist.

comunitàriu , agt Definitzione chi pertocat sa comunidade, apartenet a sa colletividade; chi pertocat s’Unione Europea.

comúnu comúna

comúnu 1 , agt Definitzione nau de calencuna cosa, chi est a cumone, ndhe funt meres totus impare assumancu duas personas, chi apartenet a prus de una persona, o fintzes chi distinghet in calecunu piessignu prus de una cosa / loris comunus = loris a tiradura: fà, prisuci, cíxiri, gentilla, pisedhu Frases is loris comunus chi aramus nosu fuant su pisedhu, sa gentilla, su cíxiri ◊ candu aramus trigu, insandus incumentzamus a arai callencunu lorixedhu comunu ◊ su coro in su faedhare comunu si leat pro totus sas internas operatziones de s'ómine (S.Carboni)

cómuru cómudu

comusòne camusòne

còna , nf Definitzione figura, immàgine mescamente de santos, fintzes retratu Sinònimos e contràrios bultu, figura, incona Frases su conaju beniat cun sa bértula e cun sa cona de su santu ◊ si narat chi custa cona at fatu grandhe meràculos ◊ pintas istigas giaras e conas de paghe ◊ bella pintada in cona, de sas fizas fis mastra! Sambenados e Provèrbios smb: Cona, Conedda Ètimu ltn. eicona Tradutziones Frantzesu image, icône Ingresu image, ikon Ispagnolu imagen Italianu immàgine, figura, icòna Tedescu Bild, Ikone.

còna 1 , nf Definitzione genia de canale (téula, pedra) chi si ponet po essire s'abba; a logos fintzes canale mannu / late murtu a c. = a iscrabigadura, bundhante Sinònimos e contràrios càntaru / canalone Frases essit dae sa própria funtana, o siat in ciurràrgiu o in sa cona: s'interessante ci non búgiat lana! (I.Casula)

conacòna, conagòna , avb Definitzione chi portat sa cosa calandho a coras / infustu conacona = ifustu tirchiatírchia, colagola Sinònimos e contràrios batíssia, cobagoba, tilchiatílchia, tiritiri Frases balla, est conacona de àcua, su sannori: est detendu forti! ◊ buget su nasu conagona! Ètimu srd.

conài , vrb Definitzione colare; fintzes batire o fàere a malu puntu Sinònimos e contràrios cabai, cobai*, falare, ingullire, passae Frases no nci bollit conai su buconi marigosu! (A.C.Serra)◊ currint is errius, conant basendi arrocas…(A.Argiolas)◊ su sudori bangiàt s'istula conendi de su fronti.

conàju , nm Definitzione chie andhat in giru cun sa cona de calecunu santu a dh'ammostare, pedindho Sinònimos e contràrios mazinarju, santaju Frases su conaju beniat cun d-unu cadhitu lanzu, cun sas bértulas e sa cona de su santu a trotzu Ètimu srd.

conàlla collàna

conàre , vrb: aconare*, coniare 1 Definitzione èssere a conos, a bómbitos, àere gana de caciare Sinònimos e contràrios bombitai, caciae Frases su batu est conendhe ca at manigadu tropu cosa rassa ◊ paret chi cheret coniare, est a cónios suprios.

conàtu , nm Definitzione its, ibbàlliu? In Poetas de Mara bíere fras. (cun nn- e -tt-), inue no faet rima: iat a pàrrere genia de ódiu, cosa in contràriu e paret chi assumancu in parte podet torrare cun su significau de CONARE de Casu (Vocabolario) Frases a mei circas de ofendi cun is isgarbadas frasis tuas, a mei tenis connatu (G.Pillai).

conàu , nm Definitzione a c. = su colare o betare a coladura, a iscólomu, de cosas chi podent portare fundhurúgiu.

cònca , nf Definitzione in sa carena, sa parte ue funt is crebedhos, is arremos de intèndhere, bíere, papare e arrastare: sa parte de ananti est sa cara, chi distinghet dónnia persona a sa bisura; sa conca est mescamente sa parte prus in artu o prus addenanti in d-una carena animale e si pentzat sèmpere coment'e sa parte prus importante, tanti de dha cunsiderare, po su cristianu, sinónimu de persona, mente, inteligéntzia, crebedhu; de unu logu, su tretu in artu, a sedha o cúcuru; de unas cantu erbas, s'ispiga o sa parte prus grussa; sa parte prus grussa de calecuna aina (de màgiu, agúgia, fusu, púncia, crau, obbilu); sa punta de is pódhighes (e fintzes de su trigu, de s'órgiu); a logos, sa c. est s'istrégiu de linna o tianu po impastare sa farra / min. conchedha, conchighedha, conchixedha (a bortas nau po conca machillota), concutza Sinònimos e contràrios carbedhu, cúcuru Maneras de nàrrere csn: bia de c. = chirra; perra de c. = una metadi; c. cucuràcia = cun sa sedha unu pagu a punta; a c. sciorta = a conca nuda, chentza bonete o mucadore; cumportamentos distintos de sa conca = conchi + agt.: conchiabbadu, conchibbódiu, conchilébiu, conchilenu, conchimanigadu, conchiminudu, conchipérrinu; fàghere de c. = mòviri sa conca coment'e bolendi nàrriri ccn. cosa; èssiri o andai a c. scinta = a conca nuda, chentza mucadore o bonete; èssere o andhare a conca betada = castiendi a terra po sa bregúngia; betàrendhe sa c. a ccn. = nàrriri cosa a ccn. fintzes a istrobbu, segai sa conca, sa passiéntzia; segare, segai sa c. a ccn. = fàere unu frincu in conca, una segada in conca a ccn.; segàreche, segaindi sa c. a ccn. (o a un'animali) = degogliare, isconcare a ccn.; portai sa c. cantu una cuarra = ammuinada, che in moida de rios; colàreche o essire dae c. (nadu de carchi idea)= iscarèsciri una cosa; colare in c. = bènniri in menti, pentzai; fai conchedhas = tzurumbecare, isconchiai; bènnere a c. = pentzai, arregordai; bogai una cosa de c. = fàgheresi passare s'idea; pònniri in c. una cosa a unu = tzacarecheli un'idea ne zusta e ne bona; pònnere, pònniri a c. = callai a ciorbedhu, currèzeresi, essire zudissiosu, insabiai, cussentire; èssere, no èssere zustu de c. = portai is ciorbedhus a postu, èssiri sàbiu, arrexonai bèni, èssiri pretocau; portai conca = zúghere zudíssiu, atuamentu, sabiore; no portai c. po… = èssere pessendhe in àteru; fàghere a c. sua = sentza de ascurtai a nemus; tocau a c. = chi fait machioris; pònnere c. a, o pesare c. de una cosa = pessare a la fàghere; conca a… = faci a…; èssere a c. de… = fai comenti…; zúghere sa c. leada de… = pentzai isceti a…; segamentu de c. = ifadu, cosa inzotosa; lassare sa c. a unu = acabbaidha de dhu circai contus; artzada de c. = arrennegu airadu de fàghere aconcadas macas; èssiri o istai a c. calada = coment'e pessamentosu, a ogros a terra, a conca bassa; arrúiri, mòrriri totus a una c. = a conca apare, a una fasche, totugantos paris; bènnere dae c. (nadu de carchi pessada, de cosa chi si faghet) = èssiri frutu de arrexonamentu, cosa bene pessada, sàbia; c. morta (nadu de laore) = ispiga aurtida, cun ranu míseru Frases no zughet unu tudhu de pilu in conca ◊ cussa pisedha istat a conca falada ca est birgonzosa ◊ sa conca est atacada a su bustu po mesu de su tzugu ◊ no ti dha provis meda sa conca, no ti noxat!…◊ su dolore de conca est cosa mala ◊ no camines a conca in artu ca no bides ue pones sos pes! 2. su trigu si ndi segat po sa conca e no po sa canna ◊ ist tocau a ndhe bodhie s'órgiu a conca a conca de terra !◊ mi serbint duas concas de allu, de cibudha, cherzo duas concas de frenugu ◊ candu femu manorba portamu is conchedhas de is didus de is peis e de is manus sempri arrúbias 3. in sa conca de s'órdine sa terra est prus tosta ◊ sa conca de su surcu no est abbada ◊ in conca de letu pone su fusile! 4. mi che ses faghindhe sa conca che moju cun custu burdellu ◊ ohi, làssami sa conca chi no ndhe cherzo mancu intèndhere! ◊ candho sunt a conca de binu no cumprendhent prus nudha ◊ cussu est mannu ma a conca de criadura! ◊ zughet sa conca leada de su zogu ◊ cudhas isciuchendhe e issa chena sessare de nàrrere e betèndhendhe sa conca a totu! 5. mi est passau de conca e no apu fatu su chi as nau ◊ a ndhe li colat, totu, de cosas in conca!…◊ mi ch'est coladu dae conca, su chi depia fàghere ◊ su babbu at nau de mi lu bocare dae conca de pessare a sa fiza! ◊ no ti dh'apu nau ca mi nd'est essiu de conca ◊ no pongas conca a totu is cosas chi ti nant! ◊ dae conca ti benit a lassare una criadura sola in logu de perígulu?!…◊ mi lu at nadu puru ite fit, ma a mie no mi ndhe abbarrat in conca! 6. cussu est conca maca: no ndhe faghet una zusta ◊ fiat una picioca bellixedha, ma cantecantu de conca sua, po no nai isteulada in totu ◊ custa cosa est bogandumí de conca: mi depit cumpadessi! ◊ ant fatu a conca issoro ◊ c'est chini portat prus conca e chini prus pagu ◊ poita abarras fadendi conchedhas e no ti crocas? 7. fuiant acambitendi conca a sa crésia ◊ dh'apu agatau conca a su portu ◊ seu currendu conca a incudhai ◊ gei currit, conca a sa provenda! 8. aici morreus totus a una conca Sambenados e Provèrbios smb: Conca, Concas / prb: a chie at conca no mancat berrita ◊ cheres bènnere paba? ponedilu in conca! Terminologia iscientìfica crn Ètimu ltn. concha Tradutziones Frantzesu tête Ingresu head Ispagnolu cabeza Italianu tèsta, capo Tedescu Kopf.

cònca 1 , nf Definitzione genia de buidu mannu in is orrocas o fintzes logu a badhe funguda in mesu de montes; istrégiu de terra o de linna po impastare sa farra o tianu de cumossare; genia de istrégiu de ortigu bogau de unu giúmburu e segau a manera de dhi lassare una genia de asa po dhu pigare a bufare abba in su sartu Sinònimos e contràrios concale, pèlcia / scifedha, tavania / conchedha 1 2. pro fàghere su pane si cumassat sa farina cun sa madrighe in sa conca ◊ sa conca de soíghere est de linna folte a fundhu retangulare e fiancos prus lalgos in altu Terminologia iscientìfica stz.