coxína cochína
coxína 1 , nf: cuxina 1 Definitzione
impastada de pódhine, genia de impastu chi si faet po is pudhas e àteros animales
Sinònimos e contràrios
coginau
Frases
si funt fuius coment'e cruculeus sciuidaus de sa meri chi dhus at agataus papendi sa coxina de is pudhas
Tradutziones
Frantzesu
barbotage
Ingresu
mash
Ispagnolu
cebo
Italianu
beveróne,
pastóne
Tedescu
Kleienfutter.
coxinài, coxinàri cochinàre
coxinàu , pps, nm Definitzione de coxinai; sa minestra.
coxinèra cochinèra
coxínu , nm Definitzione
su mànigu, is cosas cotas po papare, mescamente sa chena
Sinònimos e contràrios
alimentu,
arracatu,
bivu,
bustu,
màndhicu,
mandiari,
papai 1
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
nourriture
Ingresu
food
Ispagnolu
comida
Italianu
cibo
Tedescu
Essen.
coxonàle cogionàli
coxonàle 1 , nm: cozonale Definitzione sa patata o calloni, arraighina grussa, chi faet s'abrutzu; àteru puru? Frases li at sanatu sos zelones ponènneli unu cozonale de arvuthu fudhitu in sa chisina (M.Dui) 2. intas sas incrarias, suzonandhe sas umbras, téssias de cozonales, in fríschias de terra gramuzant a bria chin sas predas Terminologia iscientìfica rbr. Ètimu srd.
coxòne callòni
coxonèra cogionèra
coxuàre cogiàre
coxúdu cogiúdu
coxuèta , nf: croxueta Definitzione tziligheta, genia de animaledhu, de diferentes colores e mannària, chi camminat trisinandhosi in pitzu de sa bentre, ma portat bàtoro cambighedhas puru, una coa longhita: che a s'àtera arrasia, faet is oos Sinònimos e contràrios agilestru, alighelta, atalighelte, cabexeta, caixedha, colovredha, gilestra, lucesti, talaerta, tilicherta, tzorompis Frases pighendi soli acoment'e is croxuetas seis! Terminologia iscientìfica anar, podarcis sicula cettii, podarcis tiliguerta tiliguerta, p. t.ranzii, archaeolacerta bedriagae sardoa, a. b. paessleri, a. b. ferrerae, algyroides fitzingeri.
coxuíu cojúbiu
coxuónzu cogiuógnu
còza còlla
cozàre cogiàre
cozolédhu , nm Definitzione min. de cozolu; cugigone piticu, pagu tretu Sinònimos e contràrios cuzonedhu.
cozólu chizólu