crescéntzia , nf Sinònimos e contràrios acreschimentu, acreschimónia, aumentu, créschida, creschina.
crèscere, crèschede, crèschere, crèschi , vrb: cresci, crèsciri, crèssere, cressi Definitzione fàere mannu, prus mannu de carena, de tempus, de númeru, fàere o essire de prus; aciúnghere o cambiare calecuna cosa a su chi s'ischit Sinònimos e contràrios abbundiri, acrèschere, ammanniae, annúnghere, aumentare, incarie, ispeleare | ctr. ilminorigare, menguai, miminare, torrae Maneras de nàrrere csn: segare su crèschere a unu = nòghereli a unu puntu chi no bi creschet prus, frimmare sa créschida; èssere macu segadu ’e crèschere = bambiocu, pagu sàbiu Frases sa matixedha est crescendi dereta ◊ sa carena nostra creschet fintzas a passadu sos vinti annos ◊ sos pisedhos sunt creschindhe meda ◊ sa bidha at créschidu de milli a duamiza abbitantes ◊ cressent sos sambenaos novos, in bidha ◊ s'abba est creschindhe in s’isseta ca bi at prus pressione ◊ su bentu fit andhendhe e creschendhe ◊ is dentes a sa brebè ndhe dhi funt caladas e no torrant a crèscere ◊ orzu e trigu torrant a crèschede in sos montes de Austis ◊ in d-unu mese sa pitzinna no at créschidu nudha 2. a cussos chi bi tenent in domo lis ant créschidu sa pesone ◊ ant crésciu su pani 3. custa est cosa créschida! ◊ nara su zustu, no bi la crescas tue pro ti ndhe ríere! ◊ candho narat una cosa isse sempre la creschet 4. dae pitzinnu minore sa birgonza l'aiat presu sas arcadas in su crèschere ◊ si ti aferro ti sego su crèschere! ◊ su tropu triballu a minore l'at segadu su crèschere Ètimu ltn. crescere Tradutziones Frantzesu grandir, accroître, augmenter Ingresu to grow, to increase Ispagnolu crecer, aumentar, acrecentar Italianu créscere, accréscere, aumentare Tedescu wachsen, vermehren.
creschiànu , agt Definitzione chi creschet o chi giaet s'idea de prus mannu Sinònimos e contràrios acreschidore Frases bi at númenes creschianos comente podet èssere "missone" (de missa), "debberone" (debbe) e gai Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu augmentatif Ingresu augmentative Ispagnolu aumentativo Italianu accrescitivo Tedescu vergrößernd.
créschida , nf: créscia Definitzione su crèschere; sa cosa créschia, in prus Sinònimos e contràrios acreschimentu, acreschimónia, creschina | ctr. méngua, mímina Frases cust'arburedha no ndhe at fatu de créschida 2. tue candho faedhas bi pones sempre sa créschida: nara sa cosa comente est! Tradutziones Frantzesu croissance Ingresu growing Ispagnolu crecimiento (m) Italianu créscita Tedescu Wachstum.
créschidu , pps, agt: crésciu, créssiu Definitzione de crèschere; chi est prus mannu, est de prus Sinònimos e contràrios irmanniadu, irmannidu | ctr. imminoricau Frases créssiu est puru su númeru de sambenaos divertzos ◊ sa cosa prantada at créschidu bene ca zughiat ledàmine 2. tue no mi la contas zusta: custa est cosa créschida! Tradutziones Frantzesu augmenté, accru Ingresu grown, increased Ispagnolu crecido, aumentado Italianu cresciuto, aumentato Tedescu gewachsen.
creschidúra , nf Definitzione su crèschere Sinònimos e contràrios créschida, creschimónia Ètimu srd.
creschigiòne , nf Sinònimos e contràrios créschida, creschimenta, creschimónia Frases non faet creschigione peruna cosa (T.Cau) Ètimu srd.
creschimènta, creschiméntu , nf, nm: acreschimentu, crescimentu Definitzione su crèschere de númeru de is personas, de is animales, su fàere prus mannu de carena Sinònimos e contràrios acreschimónia, créschida, creschigione, creschina / cdh. criscimentu | ctr. méngua, mímina Frases amus àpidu creschimenta in domo: nos at nàschidu àteru fizu ◊ naschimenta e creschimenta de unu cristianu 2. a sas criaturas in creschimentu no lis fit de abbastu su mànigu Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu augmentation, croissement Ingresu increase, growth Ispagnolu crecimiento, aumento Italianu créscita, auménto Tedescu Wachstum, Vermehrung.
creschimónia , nf, nm: acreschimónia, creschimóniu, crescimónia Definitzione su crèschere, nau mescamente de númeru, de cantidade Sinònimos e contràrios acreschimentu, aumentu, créschida, creschigione, creschina, crescia / ttrs. criscimóniu | ctr. impaghimentu, méngua, mímina Frases su mundhu in creschimóniu andhat in sos pecados (M.Murenu)◊ però bi at creschimónia, si unu l'ant fatu a chentu! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu augmentation Ingresu addition Ispagnolu aumento Italianu auménto Tedescu Vermehrung.
creschimoniàre , vrb Definitzione giare o fàere creschimónia, aumentu Frases chi su Segnore bos creschimonzet, a bois e a fizos bostros! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu prospérer Ingresu to give prosperity Ispagnolu hacer prosperar Italianu dare prosperità Tedescu Wohlstand geben.
creschimóniu creschimónia
creschína , nf: crescina, cressina Definitzione su crèschere, sa créschia, aumentu, su fàere andhandho e essindho de prus o prus mannu, sa parte créschia Sinònimos e contràrios acreschimentu, acreschimónia, créschida | ctr. irmíngua, mímina Frases at anzadu sa craba e sos pitzinnos, bidindhe sa creschina, sunt incantados ◊ apu a ascurtai crescinas de sinfonias e trinnimentus ◊ su dotori at biu custa crescina de petza e mi ndi dha bollit segai!◊ sa crescina de su pani est sa diferéntzia de pesu tra sa farra e su pani cotu 2. in làmpadas in bíngia s'ispitzat sa crescina tropu abbundanti Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu accroissement Ingresu increase Ispagnolu incremento (m) Italianu increménto Tedescu Steigerung, Erhöhung.
creschínzu , nm Definitzione su crèschere, su essire de prus, prus mannu Sinònimos e contràrios creschimenta creschina | ctr. menguonzu Frases su creschinzu de su travallu za si bidet!
creschítzia , nf Definitzione su crèschere; sa cosa créschia Sinònimos e contràrios acreschimentu, acreschimónia, créschida, creschina | ctr. méngua, mímina Ètimu srd.
créschiu créschidu
crèsci crèschere
crescía , nf Definitzione sa diferéntzia tra innanti e apustis de una cosa chi creschet, su chi dhue arresurtat de prus Sinònimos e contràrios acreschimentu, acreschimónia, aumentu, créschida, creschina | ctr. méngua, mímina Ètimu srd.
créscia : créschida
crèscia 1 , nf: (crè-scia) Definitzione totugantu su chi unu narat o giaet a bíere de làstima o de dispraxere de issu etotu o de un'àteru Sinònimos e contràrios abbogu, chensa, repita Ètimu srd.
cresciàre , vrb Definitzione fàere crèscias, chesciare Sinònimos e contràrios achesciare Ètimu srd.