tzerpadhéri, tzerpedhéri tzarpadhéri
tzerpellúcu , agt, nm: serpellucu* Definitzione nau de piciochedhu, chi o chie est bíschidu, botosu, ifadosu, unu pagu malu Sinònimos e contràrios mauchedhu, petziotu, pigliete.
tzerpènte, tzerpènti , nf: cerpenti, terpente* Sinònimos e contràrios telpe Frases sa tzerpenti at ingannau a Eva ◊ ses fea che tzerpente.
tzerpentínu , agt: serpentinu* Definitzione de serpenti.
tzèrpi , nm: cerpe, serpe Definitzione genia de animale longu longu chi si movet a egaseogas e illascinandho in terra; àteros animales dannosos / min. tzerpitu, tzerpita (nau de piciochedhos mauchedhos), botosu, serpellucu Sinònimos e contràrios colobra / arrasia, grodhe, telpe* Frases su Flumindosa si allónghiat che unu tzerpi prima de nc'intrai in is tanas de nébida ◊ su tzerpi cun trassas malas est girendi e ti burlitat.
tzerpía tzarpía
tzèrpiri , nm Sinònimos e contràrios tzerpi Frases portat in su coru coment'e unu tzèrpiri.
tzerpíu tzarpía
tzerpulía , nf Definitzione
dónnia e css. bobboi o animale chi faet male, noghet o àteru deasi
Sinònimos e contràrios
arresia,
babballoti,
babbaúciu,
babbaudhu,
babboi,
errebiu,
incerpiu,
terpusu,
titupiu
Frases
mori, cane furuncu e traitore: restas pro pastos a sa tzerpulia ca no ses dignu d'esser sepellidu suta sas terras de su sardu lidu (S.Lay Deidda)
Tradutziones
Frantzesu
bestioles nuisibles
Ingresu
every kind of pests
Ispagnolu
bichos molestos
Italianu
insètti ed animaletti nocivi,
di ogni gènere
Tedescu
Ungeziefer.
tzerpúsu , nm: terpusu* Definitzione tzerpios, bobbois, animales crisosos, coloru.
tzèrra , nf: asserra,
cerra,
terra 1 Definitzione
genia de maladia de sa pedhe chi essit coment'e arrasposa, nau fintzes po neghe, pecu / calidades de tzerra: mascu (prus mala a sanare), fémina, de sobi (prus bona a sanare); erba de tzerra, de intzerras = tziridónia (Chelidonium majus)
Sinònimos e contràrios
inserra
Frases
bonas tzerras dhi essant!
2.
portant totus sa tzerra de s'arrichesa e su coru ammarciau
Sambenados e Provèrbios
prb:
chini no portat tzerra ghetit sa primu perda
Terminologia iscientìfica
mld
Ètimu
ltn.
zerna
Tradutziones
Frantzesu
herpès
Ingresu
herpes,
eczema
Ispagnolu
herpe,
eccema
Italianu
èrpete,
eczèma
Tedescu
Bläschenflechte.
tzerrèdha , nf: teredha* Definitzione genia de erba velenosa e púdida, faet s'arraighina grussa e no sicat mai deunudotu, solu sa fògia (chi est a bisura de serrita in is oros) Sinònimos e contràrios sabadíglia Terminologia iscientìfica rba, Helleborus lividus, H. serratifolius.
tzerrégu tzarríga
tzerreígu tzarríga
tzerretzèrre , nm: tzerritzerri Definitzione genia de pigione Sinònimos e contràrios acutzaverru, bècidi, cincipasca, frailazu, sincerra Terminologia iscientìfica pzn Ètimu srd.
tzerriàda , nf Definitzione su tzerriai Sinònimos e contràrios intzérriu / ciamada, lamada Ètimu srd.
tzerriadòri , nm Definitzione chie tzérriat o istat a tzérrios Sinònimos e contràrios gargale Ètimu srd.
tzerriài , vrb: atzerriai, cerriai, sirriai, tirriare 1, tzerriare, tzirriare Definitzione betare tzérrios, boghes, foedhare a tzérrios, prànghere a boghes, pigare a boghes; betare boghe naendho su númene a ccn.; fàere sonu coment'e tzinchírriu Sinònimos e contràrios abberriare, abbochinare, giuilare, insirriai, iscramare, iscramorare / ciamare, lamai, muntire, tichirriare | ctr. cagliare, citire Frases assessores e cussizeris si fuint postos a tzirriare, a ispuntzonare, a dare ispaladas, a cricare de si fuire ◊ ma ita tenint, cussus, totu s'ora tzerriendu? 2. dhi tzérriat su nòmini a boxi crara ◊ toca, tzerriandedhu, tzérria, s'amigu tuu! ◊ paret ca est tzerriandho a su cumpàngiu ◊ a cantu dhi andàt boxi, su tziu fut tzerriendi "E turras e talleris, e pajas de forru e de argiola!" 3. sas botas pintirinadas chi ti mudant passizendhe las intendho tzirriendhe: abbisu no sunt pagadas?! Ètimu srd.
tzerriaméntu , nm Definitzione su tzerriare, avisu fatu a boghe Ètimu srd.
tzerriàre tzerriài