A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

achidhotzàre acadhotzài

achidíre, achidíri , vrb Definition pigare, fintzes arregòllere, chistire Synonyms e antonyms barriare, carriai / allogae 2. sa língua sarda est una prenda e tocat a dh'achidiri bèni! (M.Pani) 3. cussa cosa bollit tenta bèni achidia! ◊ sa petza de sa mallora isperrumada dh'achidint a iscioberu e dha ingollint a bidha

achídu , nm: achitu Definition agiudu, su chi si ndhe tenet o bogat, de bonu, de calecuna cosa; cosa chi si ponet po ndhe mantènnere un'àtera coment’e puntedhu, arraiga, o fintzes sustentu, alimentu; in cobertantza, dannu mannu Synonyms e antonyms agiudu, balanzu 1, lucru / arradicra, cerboni Sentences si mi dades achidu faghimus custa faina ◊ ne achidu e ne ondra ti istrinant daghi rues! 2. su sarmentu nou sentza achidu no si rezet ◊ debbilesa sentza achidu no dat cunfortu a sa mente (B.Asili)◊ tue tantu adorada lassas de domo su nidu, tue chi cun dulche achidu sos passos mi sustenias! 3. za l'at tentu s'achidu, siscuru, a che li mòrrere sa muzere!… Etymon srd. Translations French profit, avantage English advantage, profit Spanish provecho Italian ùtile, vantàggio German Nutzen.

achídu 1 , agt, nm Definition chi est asseliau; su pausare 2. debbilesa sentza achidu no dat cunfortu a sa mente (B.Asili)◊ tue tantu adorada lassas de domo su nidu, tue chi cun dulche achidu sos passos mi sustenias! Etymon srd.

achietài achedàre

achietaméntu , nm Definition su achietare, su èssere chietos, asseliaos Synonyms e antonyms assébiu Sentences in cussu issu agatàt achietamentu a is dudas e pastura po su disígiu suu Etymon srd.

achietàre achedàre

achiétu , agt: chetu* Definition chi no si movet, chi istat firmu, chi no si giaet o ponet a fàere Synonyms e antonyms assulenu, frimmu, séliu Sentences timendi is bobbiscus abarriaus in domu achietus (G.Moi)◊ bosàturus abbarraisí achietus, retiraus!

achifílu , avb: chifilu Definition a trotu, male, incrubau a una bandha Synonyms e antonyms abboe, achibboe, acorrimboe, calembru, chivessu, imboe, ochirioe Etymon srd.

achighinàre , vrb Definition fàere totu a unu chíghine, a chinisu, abbruxare totu Synonyms e antonyms abbrugiai, afocazare, inchijinare, infogai Sentences za ndhe faghent de benefíssiu cussos fogos, achighinendhe totu! Etymon srd. Translations French réduire en cendres English to reduce to ashes Spanish incinerar Italian incenerire German einäschern.

achighiristài , vrb: acixiristae Definition istrantagiare, fàere o portare crogorista, nau prus che àteru in cobertantza de chie si che artzat foedhandho coment’e chi tèngiat arrexone meda e de chie est creschendho e si paret mannu Synonyms e antonyms achibberare, altivai, atzierai, incaboniscai, inchibberare, inchighiridhare, inchighiristai Sentences cussu est bonu a cojai: est cumentzendi a s'achighiristai 2. is manniosos si acixiristant Etymon srd. Translations French s'enorgueillir English to make proud Spanish engreírse Italian insuperbirsi German stolz werden.

achighiristàu , pps, agt Definition de achighiristai; nau de su pudhu, chi portat crogorista manna Synonyms e antonyms cogorostudu.

achigulàdu , pps, agt Definition de achigulare; chi istat sèmpere a chèscia, chi si faet intèndhere che una chíghela Synonyms e antonyms chensciosu, memulosu, miaulosu, piantinosu, pibinosu, piciosu, prantaleu 2. remonida in cuzolu de foghile s'iscaldit sa betzesa achigulada Scientific Terminology ntl Translations French plaintif, geignant English mournful Spanish quejumbroso Italian lamentévole German klagend.

achigulàre , vrb Definition fàere su chesciosu, istare sèmpere a lamentu, sèmpere naendho coment'e una chíghela, una cantaganta, giaendho istrobbu Synonyms e antonyms annischissai, apibiare, apurrire, arrosci, cascaviare, memulare, pibincai Etymon srd. Translations French ennuyer English to annoy Spanish quejarse, aburrir Italian bofonchiare, annoiare German sich beklagen, lästig sein.

achígulu , nm Definition su achigulare, murmutu Synonyms e antonyms isbúvulu, mémula Etymon srd.

àchila àchibi

achiladòri , nm, agt Synonyms e antonyms abiu, abuzu, alabri, runchinadore Etymon srd. Translations French rapace English predatory Spanish de presa, de rapiña Italian rapace German Raubvogel, räuberisch.

achilandràre , vrb Definition pònnere sa trobedha, troboire Synonyms e antonyms abbilandrare, ammilandrare, archilare Sentences sunt mortos trobeidos, achilandrados Scientific Terminology pst Etymon srd.

achilàndru , nm Definition genia de acapióngiu o fune po abbilandrare Synonyms e antonyms abbilandru, archiladorzu Sentences cust'achilandru pro su cadhu no agguantat! Etymon srd.

àchili àchibi