achétu 1 achédu
achiadòre , agt Definition chi ammadurat, chi faet matucu Etymon srd.
achiàre , vrb Definition
fàere su sèmene (chiu) bellu, su granu grussu
Synonyms e antonyms
abbasolare,
abberare,
ammadurae,
chibare,
ciòmpere,
còmprere,
crompire,
ingranire,
lòmpere
| ctr.
agurtire
Sentences
custu basolu est bene achiadu
Etymon
srd.
Translations
French
grener
English
to bloom
Spanish
granar
Italian
granire
German
Körner ansetzen.
achibberàdu , pps, agt Definition de achibberare; chi est chíbberu 2. a fortza de vena e trivozu sos animales si sunt faghindhe rassos e achibberados.
achibberàre , vrb Definition
essire chíbberu, prenu coment’e ufrau; nau de ccn., su si crèdere meda, arrennegare po pagu; istrínghere / achibberare sa tzinta = istringi su cintu
Synonyms e antonyms
achighiristai,
altivai,
incaboniscai,
inchibberare,
inchighiristai
/
abbetiae,
afutare,
airai,
arrabbiai,
arrannegai,
inchietae,
incrabudhire,
infelai,
infuterare,
renignai
/
afíere
Etymon
srd.
Translations
French
s'obstiner,
s'entêter,
se mettre en colère
English
to be obstinate,
to get angry
Spanish
hincharse,
obstinarse,
irritarse
Italian
incaponire,
adirare
German
sich versteifen,
sich entrüsten.
achibbòe , avb: achimboe,
achiribboe Definition
coment'e parangau, incrubau a una parte, nau de duas cosas, o de duas partes de una cosa, chi no funt postas de sa própriu manera, chi faent fortza o pendhent una prus de s'àtera / pònnere o giúnghere achibboe = giúngiri duus bois iscambillaus
Synonyms e antonyms
abboe,
achifilu,
acorrimboe,
calembru,
imboe,
ochirioe,
parangau
Etymon
srd.
Translations
French
biais,
oblique
English
oblique
Spanish
torcido
Italian
sghémbo
German
schief.
àchibi , nf: àchila,
àchili Definition
unu de is pigiones prus mannos, papadore de petza / àchili de pisci = àbbila marina o fintzas achilonedhu, abbilastru; min. achiledhu, achiledha
Synonyms e antonyms
àbbila,
achiloni
Sentences
che àchila at sullevadu s'ispíritu ◊ cussu portat su nasu a bicu de àchila!
2.
si pregu, àchilis mannas, de fai artziai a su monti unu passirillanti!
Scientific Terminology
pzn, aquila chrysaëtos
Etymon
srd.
Translations
French
aigle royal
English
eagle
Spanish
águila real
Italian
àquila reale
German
Steinadler.
achibudhàda , nf Definition su si achibudhare, su si arrennegare Etymon srd.
achibudhàre achepudhàre
achibudhíre , vrb Synonyms e antonyms achepudhare, inchibudhire, incrabudhire Etymon srd.
achicàda , nf Definition su achicare, su fàere una cosa coment'e a cropu, iscudendho Synonyms e antonyms colpu, cracada Sentences sos cadhos, a s'achicada de sos asprones, sunt tucados a bolu isuliendhe prúere grogu ◊ un'achicada de crastu, a tie! Etymon srd.
achicadòre , nm Definition aina po murigare su fogu Synonyms e antonyms achicadorzu Scientific Terminology ans Etymon srd.
achicadórzu , nm Synonyms e antonyms achicadore, achicajola, ancidadore, assitzoni Etymon srd.
achicài , vrb: achicare,
acricai 1,
acricare Definition
aconciare o carrigare su fogu, pònnere linna a su fogu, fàere fogu; pònnere coment’e iscudendho
Synonyms e antonyms
assissai,
atzipare,
intzicare,
ischichinare,
scarrabbussonai
Sentences
chie achicat cun sida afumat sa minestra ◊ achica fogu cràdiu a su lapiolu fintzas chi àntziat su recotu ◊ sunt sempre achichendhe gherras in cue ◊ mancu in su fogu titones ischis pònnere, ne achicas ◊ pro los achicare agiunghesit àtera sida ◊ s'ollu po friri si porit torrai a imperai ma no tocat a dh'acricai fogu
2.
sa guàrdia est marranu de vídere una vetura chi l'achicat deretu una contravintzione ◊ archibbusada, aite no ti ndhe achicas àtera de linna supra?! ◊ m'imposto lestru e cun s'arma l'acrico sa segundha fusilada ◊ bella cussa trempa, po dhoi acricai una bussinada!
Etymon
srd.
Translations
French
attiser
English
to stir (up),
to give
Spanish
atizar
Italian
attizzare,
appioppare
German
schüren.
achicài 1 , vrb: achicare 1,
achichiae,
achichiai,
achichiare,
achichiari Definition
foedhare segandho su foedhu, naendhondhe una parte a tantas bortas coment’e chi unu no arrennèsciat a dhu nàrrere intreu totu a una sulada
Synonyms e antonyms
bebbecare,
chechinare,
cocojare
Sentences
s'assessore Chessa faedhanne in su telèfono àltziat sa boghe, si afutat, achicat, si faghet ruju ruju… (A.Cossu)◊ su fuedhu bogancedhu bèni, ca tui achicas!
2.
chi podit iscabidhai, sa bagadiedha, gei no abarrat achichiendu!…
Etymon
srd.
Translations
French
bégayer
English
to stammer
Spanish
tartamudear
Italian
balbettare
German
stottern.
achicajòla , nf Definition genia de ferru po aconciare su fogu Synonyms e antonyms achicaju, ancidadore, assitzoni, ghisparru, grispasu, lispesu Scientific Terminology ans Etymon srd.
achicàju , nm: achicarzu, achicaxu, acucaju, chicàgiu* Definition orrugu de nae posta a su fogu e abbruxada a una parte, ma fintzes chentza pònnere a su fogu; orrugu de ferru de forredha fatu apostadamente po aconciare su fogu Synonyms e antonyms achicajola, ancidadore, assitzoni, ghisparru, grispasu, lispesu Sentences at portau unu bellu achicaju de ollastu ◊ ndi at torrau a bogai totu: discus, cardaxus, mussòrgius e bandonis, trébinis e achicajus Scientific Terminology ans.
achicàre achicài
achicàre 1 achicài 1