A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

abbuculàu , agt Definition chi portat is pilos anedhaos, fintzes allorigaos apostadamente Synonyms e antonyms arrullau, frisau, pilianedhadu Sentences sa serbidora essit totu abbuculada mellus de sa meri Etymon srd.

abbudàdu , pps, agt Definition de abbudare Synonyms e antonyms abbudhatu.

abbudagàre , vrb: abbudegare, abbudescare, abbudragare, abbudregare, abbutegare Definition tzacare in ragas, betare a bentre, papare meda Synonyms e antonyms abbentrare, abbidhiai, abbiscarzare, abbudhai, abbuselcare, abbuzare, aelcare, atatamacare, imbrentai, irvudhare, sgagliubbai, tzèrghere Sentences ti abbudegas che sacaju ◊ su cane de su padronu, abbudegadu, bidu su cane meu, si pesaiat reu totu pili astriadu! (G.A.Cossu)◊ in su tzilleri si est abbudescadu de tzichetes Etymon srd. Translations French bourrer, gaver English to stuff Spanish atiborrar, llenar Italian rimpinzare German vollstopfen.

abbudàre , vrb Definition crèschere meda, tropu cracu, nau de erbas e matas Synonyms e antonyms abbudatzare, acambare, afasciai, incimiri Etymon srd. Translations French devenir touffu English to thicken Spanish tupir, espesar Italian infoltire German dicht werden.

abbudatzàre , vrb Definition nau pruschetotu de sa pértiga noa chi bogat sa bide, crèschere a tropu, a cracu, fàere cambos a meda e guastare puru ca deasi mantenet prus s'umidore Synonyms e antonyms abbudare, apabaglionare, impampinai, incimiri Sentences sa bide si ch'est abbudatzada, ca est chentza irmamada Etymon srd.

abbudegàre abbudagàre

abbudhàda , nf Definition satzadura a meda; cropu a punghidura a lepa o cun àtera aina a punta Synonyms e antonyms abbentrada, abbrentosicada, abburbudhu, afraschedhada, atatamacada, atatina, imporrada, isbuserigada / apugnalada, infrissida, issacada, istocada Etymon srd.

abbudhàdu , pps, agt Definition de abbudhare; chi at papau meda; chi dh'ant puntu; chi est pirmau (mau de s'aera, annuada) Synonyms e antonyms mascadu, satzau / puntu 2 / cdh. riadhatu / abbudhonadu Sentences ndh'at avassadu puru, mih, candho s'est bene abbudhadu! 2. arratza de zente abbudhada, chi no cheret prus minestrone! ◊ sos batos no ant chérfidu macarrones: abbudhados sunt! 3. su sole si ch'est frantu a crista bàscia: in s'aera abbudhada e tempestosa si respirat s'alenu de sa dilgràscia Translations French rassasié English satiated Spanish lleno, harto Italian satóllo German satt.

abbudhadúra , nf Definition su abbudhai, -are.

abbudhài, abbudhàre , vrb Definition tzatzare a meda, a tropu (e mescamente nau cun tzacu); púnghere cun calecuna cosa; pèrdere su bonumore / abbudhaisí de sonnu = drommire meda Synonyms e antonyms abbentrare, abbentruscare, abbidhiai, abbiscarzare, abbudagare, abbudhescare, abbuzare, aelcare, imbrentai, intrudhiri / istocagiare / abbudhonadu, annicare, pirmare Sentences si ndhe fit abbudhadu tantu chi su giagadu in su labiolu che fit faladu piús de unu prammu Etymon srd. Translations French se bourrer English to stuff oneself Spanish atiborrar, llenar Italian rimpinzare German vollstopfen.

abbudhàtu , agt Synonyms e antonyms abbudadu, abbudatzadu.

abbudhídu , nm Definition sa petza cota a budhiu Synonyms e antonyms abbudhu Sentences agabbau su tundhinzu, Pílimu at tentau s'abbudhidu chin sa patata e su sàmbene ◊ manicavat s'abbudhidu sa dumínica Etymon srd.

abbudhonàdu , agt Definition tristu, ma nau pruschetotu de s'aera candho est totu ammontada de nues Synonyms e antonyms ammurrau, annuadu / imbrumbonadu Sentences no ch'est proindhe ma s'aera est tota die abbudhonada, no s'est bidu su sole mancu iscuta! Etymon srd.

abbudhonadúra , nf Definition su si abbudhonare, su si pirmare Synonyms e antonyms annuadura, ofiadura Sentences sa die si che l'at colada a abbudhonadura, s'aera 2. a ndhe tenes de abbudhonadura!… Etymon srd.

abbudhonàre , vrb Definition nau pruschetotu de su chelu chi si ammontat de nues e de sa cara de unu chi perdet su bonumore; papare tropu Synonyms e antonyms annuai 1, incuculare / abbudhai, satzai Etymon srd. Translations French obscurcir, assombrir English to darken Spanish obscurecer Italian rabbuiare, rannuvolarsi German bewölken, sich verfinstern.

abbudhónzu , nm Definition su si abbudhare, tzatzare a meda, papare a allurpidura.

abbúdhu , nm Definition cosa cota o de còere a budhiu Sentences sos coghidores de s'abbudhu fint cotos issos prima de s'ustu (S.Murgia).

abbúdhu 1 , nm Definition tzatzadura, nau fintzes po soddisfatzione, cuntentu 2. comente mai su re at detzisu chi s'ispiju meu benzat segadu, forsis pro dare abbudhu a cudha fémina malaita? (T.Pinna)◊ no ti dao s'abbudhu mancu de ti rispòndhere! ◊ no bi seo mancu pensandhe de li dare s'abbudhu de bínchere issu!

abbudragàre, abbudregàre abbudagàre