A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

cofitúra cafetúra

cofòne , agt Synonyms e antonyms iscofadu.

còfre , nm Definition trastu seguru e forte de serrare po chistire cosas de valore Synonyms e antonyms casciaforte Sentences unu cofre de sidhados est su mundhu e prendhas in totue at a donare (C.Meridda) Etymon spn. cofre Translations French coffre-fort English coffer Spanish cofre Italian forzière German Geldschrank.

cófu , nm Definition genia de fossu / una funtana de c. = fossu inue essit abba Synonyms e antonyms fósciu, tofa Sentences giogaiaus a cofedhu cun pisu, matripellas e gutones ◊ faiaus unu cofu in terra po giogare a gutones ◊ cuss'intaulau est a cofos Etymon ltn. *cofus Translations French petite cavité, fossé English ditch Spanish foso, cavidad Italian pìccolo cavo, fòsso German Graben.

cofúdu cafúdu

cofujòne, cofusiòne , nf: cubisione, cufusione, cunfusione, cunfusioni, cunvisioni Definition cosa pagu crara, betada apare, su betare apare cosas diferentes, su cumprèndhere o pigare una cosa po un'àtera Synonyms e antonyms abbolotu, afusada, afuscu, cumboja, trambullu Sentences vi depiat àere piús zente ca in sa cofujone carchi paràgula no s'intendhiat (G.Chironi) Etymon itl. Translations French confusion English confusion Spanish confusión Italian confusióne German Verwirrung.

cofúsu , agt: cufusu, cunfusu Definition chi no est craru, chi est ammesturau, betadu apare; nau de unu, chi no est cumprendhendho, no est distinghendho is cosas o chistiones: est fintzes pps. de cufúndhere Sentences est restadu che faladu dai sas aeras, cofusu che àinu mazadu a conca Translations French confus English confused Spanish confuso Italian confuso German wirr.

cofuzíre , vrb: cufutzire, cunfugire Definition torrare paris, andhare de acordu, pònnere apare Synonyms e antonyms confúgere, cufrontare, cumpitare, cunfigi Sentences custu beneitu de ómine no cunfugit cun nisciunu ◊ su chi mi ses nendhe no cunfugit cun su chi mi as nadu àtera bolta 2. chèglio acrarire comente est chi totucantas custas paràulas sont istatas cufutzitas in custu libbru Etymon ctl. configir.

còga , nf Definition fatiàrgia, fémina chi faet majarzadorias, fatúgios; èssere de sa fantasia / saucu de cogas = bolàdiga o sambinzu Synonyms e antonyms brusciona, maghiàglia, mainàrgia Sentences sa coga iat betau vrebbu légiu a chini fut addolimendu in su letu 2. unu tempus si agatàt una coga mala, pitica e lexa, cun s'ischina acorcoedhà e su nasu longu ◊ iat allutu una làntia a santu Sisinni po ndi libberai sa domu e su pipìu de is cogas ◊ a dedie sa coga podiat èssere una fémina che is atras, ma dónnia note si trasformàt in s'ispíritu Surnames and Proverbs smb: Coga Etymon ltn. coca Translations French sorcière English witch Spanish bruja Italian fattucchièra German Zauberin.

cogài , vrb: acogai* Synonyms e antonyms afatugiare, ammainai, ammajarzare, imbrusciai Sentences cussa fiat s'amiga furriada a musca po pòdiri cogai sa pipiedha ◊ custas cogas si mudant in pillonis, insaras bobant e andant a cogai 2. tenit timoria chi unu fillu siat cogau.

cogàlzu, cogàrzu , nm: corcarju, corcàrgiu, crocarzu, crogàgiu, crogàgliu, crogàrgiu, crogarzu, crogaxu Definition ispétzia de cullera de corru po usu de is pastores in su cuile: dha faent de sa punta de unu corru de boe o de su mascu de is brebès, o fintzes de linna mannas / ungras de cogarzu = tropu longas; tocare su corcarju a ccn. (nadu brullendhe) = tocare sa manu Synonyms e antonyms collàrgiu, cragallu, giogalzu, locarzu, pilita / cdh. curredha Sentences no ndi dhu ant a bodhí mancu a crogaxu! ◊ in su cubile bi at abbarrau corcarjos e fruales ◊ a sos oto annos fio crapitarju: tandho li desi ghetu a su corcarju, a su recotu, a sa bituera (P.Piga)◊ e chie leat tirudhas, tirudhones, palas de forru e cogalzos! 2. segadichelas cussas ungras de cogarzu! Surnames and Proverbs prb: chie faghet trudhas faghet cogarzos ◊ chie zuchet corcarju papat late! Scientific Terminology ans Etymon ltn. cochlearium Translations French cuiller de corne English horn spoon Spanish cuchara de cuerno Italian cucchiàio di còrno German Hornlöffel.

coghebèta , nm: coghepeta Definition genia de ischidone chi girat cun sa petza orrostindho Synonyms e antonyms arrostidore, cadhubeta Scientific Terminology ans Etymon srd. Translations French tournebroche English roasting-jack Spanish asador Italian girarròsto German Spieß.

còghede còchere

coghedhíu , nm Definition su naturale de su coghedhu, de chie no giaet mai nudha Synonyms e antonyms aggantzidúdine, asurímini, gregúmene, ingurdoneria, limiore, migragna, susuncúmini Sentences no nos dades mancu unu sodhu: Deus ndhe apat s'ànimu, de su coghedhiu bostru! Etymon srd. Translations French avarice English avarice Spanish avaricia Italian avarìzia, spilorcerìa German Geiz.

coghédhu , agt, nm Definition chi o chie po asuria no giaet mai nudha, nau mescamente de su pobidhu chi, chentza arrexone, istat sèmpere contandho su dinare a sa pobidha ca no bolet chi ndhe ispendhat o ca no dhi giaet fide; chi istat ammandronau, chi si fichit in cosas chi no dh'important; cosa paga Synonyms e antonyms aggantzadu, assuriu, cringone, ingurdone, issotzigadore, limidu, soridu, susuncu / contaredhu / mandrone / fichete 1 Sentences pro sa festa custos no daent nudha ca sunt coghedhos ◊ issa no fit ne coghedha e ne istrubbera ◊ fit ricu ma gai coghedhu chi no creiat su famidu! 2. su maridu coghedhu a sa muzere sa cosa bi la daet a cantu in manu 3. unu coghedhu de trigu, de farina Surnames and Proverbs prb: maridu coghedhu, muzere furància Scientific Terminology ntl Translations French ladre, vieil avare English bad niggard Spanish avaro Italian sòrdido, avaràccio German geizig, Geizhals.

cogheghíto , nm Definition una de is àghinas prus cabudàrgias Scientific Terminology frt Etymon srd.

coghepèta coghebèta

coghèra cochèra

còghere còchere

cóghi , avb, cng: ecoghi Definition co + chi = eco chi…, ma nau in su sensu de ma, a su contràriu / coghi de… = a su postu de…, intramus de… Sentences nachi andhaia a su cúmbidu de s'amigu: coghi fit totu zente aferta e no bi so andhadu ◊ ocannu in s'àrdia podia lòmpere su primu: coghi apo tentu istrobbu e no bi apo curtu (G.Ruju)◊ creio de èssere solu: coghi fimus in duos ◊ podiat sanare: coghi no at leadu meighina ◊ Deus nostru su chi cheret lu faghet: sos ídulos, coghi, sunt prata e oro 2. coghi de sighire a s'ala de nanti leat a dereta ◊ coghi de resare, sos pisedhos ant sonadu Etymon srd. Translations French au contraire, mais English instead, unfortunately Spanish por el contrario Italian purtròppo, invéce German leider, dagegen.