Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

conchizàda , nf Definition móvia de sa conca Synonyms e antonyms conchinada, isconchinada, iscónchiu, isconchizada, sconchiada Etymon srd. Translations French mouvement de la tête English nod Spanish seña, ademán con la cabeza Italian mòssa del capo German Kopfbewegung.

conchizàre , vrb Definition cricare de furriare o cumbínchere a unu a fàere calecuna cosa, mescamente su chi no bolet Synonyms e antonyms conchinare Sentences si fit posta a mi cumbínchere a istare umpare a sa famíllia sua, ma no mi so fatu conchizare (I.Flore) Etymon srd. Translations French convaincre English to convince Spanish inducir, persuadir Italian indurre, convìncere German veranlassen, überzeugen.

conchizòne , nm Definition nau a disprétziu, chi est de conca pagu bona Etymon srd.

conchízu conchíllu

còncia , nf: contza Definition logu o istabbilimentu inue trebballant is pedhes, is còrgios: tenet fama de logu pudésciu a tzutzu tanti chi si pentzat che a su logu prus pudésciu Idioms csn: nàrrerendhe che de abba de contza, de ccn. = pònnerendhe male meda; zare una contza a ccn. = dàreli surra, mazare 2. cussu, siscuru, de sa contza chi bi ant zau est prenu de marcos biaitos in cara e in totu sa carena (C.Frau) Etymon itl. cóncia Translations French tannerie English tannery Spanish curtido Italian concerìa German Gerberei.

còncia 1 còce

conciadòri , nm: contzadore Definition chie cònciat is pedhes, suetore de pedhes Synonyms e antonyms bestaju, camussaju Sentences in Bosa bi fint sos contzadores de vachetas Scientific Terminology prf Etymon itl. Translations French tanneur English tanner Spanish curtidor Italian conciatóre German Gerber.

conciài , vrb: contzare Definition trebballare is pedhes, is còrgios po ndhe serbire a fàere a trastos / contzare a unu che pedhe de batu = pilisare, cariare bene, trummentai Sentences e si li resessiat de la tènnere sa piluchedha lu contzàt che nènnere ◊ cussos ti bóltulant dae fundhu a susu e ti contzant che pedhe de batu! Etymon itl. Translations French tanner English to tan Spanish curtir Italian conciare German gerben.

concialapiólu , nm: aconcialabiolus* Definition maistu chi faet, acònciat e istàngiat labiolos, cadhàrgios e àteru istrégiu de arràmene Synonyms e antonyms aconcimu, arramanaju, cadhaxaju, cardareri Scientific Terminology prf.

conciliadúra , nf: contziliadura, cuntziliadura Definition s'ufíciu de su cunciliadore Synonyms e antonyms curiedha Sentences cussu faet de totu, fintzes s'arrejonadore in contziliadura! Translations French bureau du conciliateur English reconciling Spanish oficina del juez de paz Italian conciliatura German Versöhnen.

concíliu , nm: contzíliu, cuncíliu Definition riunione de importu mannu, ma mescamente s'atóbiu de totu is píscamos Sentences s'úrtimu contzíliu ecuménicu l'ant comintzadu in su Vaticanu su 1962 Translations French concile English council, parley Spanish concilio Italian concìlio German Konzil.

concíme , nm: contzime Definition sustàntzia chímica aprontada apostadamente po fàere crèschere de prus sa cosa prantada o semenada Translations French engrais chimique English fertilizer Spanish abono Italian concime chìmico German Düngemmittel.

conciòfa caltzòfa

conciolàre , vrb: consolai, consolare, contzolai, cossolai, cossolare, cunsolai, cuntzolai, cussolare Definition giare contzolu, cunfortu, bogare o alleviare una pena, acantzare unu disígiu, giare su cuntentu; nau a ammeletzu (e in cobertantza), iscúdere, atripare / contzolai a unu de una cosa = darendheli meda de li catzare su disizu Synonyms e antonyms aconnoltare, aliviai, cufortare, saltifàghere | ctr. afligire, disconsolai Sentences cantas boltas, sididu a tota gana, mi so de abba frisca consoladu in dies sufocantes de caldana! ◊ no ti ndhe cossolas mai, de cussa cosa, de cantu est bona ◊ fiat una famíllia pòbora, ma unu sinniori s'innamorat de una de is fillas e dhus at contzolaus de dinai ◊ mi apo fatu una manigada de ua… mi ndhe so cossoladu!◊ de abbas ocannu za nos ndhe at cossoladu: sempre proindhe est! 2. si ti ponzo manu a fuste ti cossolo!… Translations French consoler, soulager English to comfort, to satisfy Spanish consolar, satisfacer Italian consolare, soddisfare German trösten, befriedigen.

conciólu , nm: consolu, contzolu, cossolu, cunsolu, cussolu Definition s'alléviu, su praxere, su cuntentu chi si provat comente passat unu bisóngiu, unu disígiu, una suferéntzia Synonyms e antonyms acunnortu, allébiu, cuntentesa, saltifascione / ttrs. cunsoru | ctr. aflissione, disconsolu, pena Sentences a s'ora de su dolu sias tue, Maria, su consolu! ◊ no boghis arrepicus, chi dèu circu contzolu! ◊ a manigare cosa gai est unu cossolu! ◊ tui ses su conciolu miu ◊ s'iscóbulu de su tempus che at mundhadu séculos de sónnios, boghes, tribbulias e consolos (B.Mazzone)◊ Deus dhi at a giare su conciolu Translations French consolation English consolation Spanish consolación, consuelo (m) Italian consolazióne German Linderung.

cónciu , nm Definition its, befa? fadhina? Sentences [apu fatu] trint'annus de servítziu onorau… po depi acabbai cun custu cónciu légiu!

conciumíre , vrb: consumire, consumiri, cossumire, cussumire Definition acabbare, ispaciare ccn. cosa, imbeciare is cosas a fortza de dhas manigiare: dhu narant fintzes de gente, torrare a malu puntu de sa debbilesa po is dispraxeres Synonyms e antonyms afinai, afinigai, assutighilare, consumai, ifiniare, infinigae, isgumentare, ispitire, sutigare | ctr. abboniare Sentences su lughinzu a che èssere cossumidu prego siant chent'annos e piús ◊ apo pediu sa gràcia de pòdere conciumire cust’orrughedhu de vida innoe, aube n’est barta sa pena de dha bivire (G.Locci) 2. prite, amantes, faghides tanta gherra e bos consumides in debbadas? Etymon ctl., spn. consumir(se) Translations French détériorer, brûler (fig.), être dévoré English to damage, to be distressed Spanish consumir, gastar Italian deteriorare, strùggersi German abnutzen, vergehen.

concivàda , nf Definition su concivare, su filare trobedhas a unu Synonyms e antonyms abberintu, afrascu, cumpoltura, imbovu, ingànniu, maragna, tràglia, tramòglia, trampa, troga Etymon srd. Translations French machination English intrigue Spanish maquinación Italian macchinazióne German Intrige.

concivàre concevàre

conclàve, conclàvi , nm: concrave Definition logu, e atóbiu, ue si inserrant is cardinales po fàere su paba nou.