A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

consumíu consumídu

consúmu , nm: cossumu, cunsumu, cussumu Definition su consumare sa cosa, su tanti chi si consumat, chi s'impreat Synonyms e antonyms impleu Sentences su cossumu chi semus faghindhe de currente in zerru est meda ◊ cun su tropu dinare in busciaca sa gente si abbusant e faent tropu consumu Etymon itl. Translations French usure English use, wear Spanish desgaste Italian consumo, usura German Abnutzung.

contàbbile, contàbbili , agt, nm Definition chi pertocat sa contabbilidade; chie faet sa contabbilidade, is contos de is intradas e is essias de unu bilànciu Translations French comptable English bookkeeping, accountant Spanish contable, contador Italian contàbile German Buchhalter.

contabbilidàde, contabbilidàdi , nf Definition totu su chi reguardat is contos de intradas e de essias de unu bilànciu Translations French comptabilité English accountancy Spanish contabilidad Italian contabilità German Buchführung.

contàciu , agt Definition nau de unu, chi est de isputzire, de pigare a disprétziu Synonyms e antonyms baltassarru, cioco, cobardu, enzosu, istruntzu, pendoni Etymon itl.p cuntácc Translations French lâche English cowardly, contemptible Spanish ruin Italian vile, spregévole German verächtlich.

contadòre, contadòri , nm: contaroi Definition chi o chie contat, o faet is contos de unu bilànciu, o fintzes chi narat contos e novas; genia de aparíciu chi contat calecuna cosa (es. abba, currente) Synonyms e antonyms contistu Sentences pro ischire su cossumu de s'abba o de sa currente bi cheret unu contadore 2. sa currente chi si cossumat la marcat su contadore ◊ in domu ant cambiau su contaroi de sa currenti Etymon ctl., spn. Translations French comptable English counter, accountant Spanish contador Italian computista, contatóre German Buchhalter, Zähler.

contàdu , pps, agt, nm: cuntadu, cuntau, cuntatu Definition de contare; chi dh'ant contau, carculau; chi est postu in contu, de importu; paristória chi si narat / nàrrere unu contadu = contare unu contu Synonyms e antonyms importante / contànsia, contu, palistória Sentences su contu ti lu so nendhe comente l'ant contadu a mie 2. cussu no lu toches ca est totu cosa contada! ◊ no donis àxina a nemus ca dha tèngiu contada, lah! 3. fut unu de is óminis prus contaus de totu sa bidha ◊ is óminis prus contaus faint intendi sa fortza de su poderi insoru 4. faghet su contadu de dies tribbuladas chentza aficu e de chentu puzones furisteris (C.Puddu)◊ naraiat contados de un'època luntana, de sos tempos chi ancora fit giòvana e galana (A.Casula)◊ custa veridade paret unu contadu de àteros tempos Translations French récit, conte, raconté English tale Spanish calculado, contado Italian contato, raccónto German abgezählt, Erzählung.

contàe, contài , vrb: contare, contari Definition averguare e nàrrere su númeru de una cantidade; nàrrere paristórias; fàere contu de is cosas, pònnere in contu Synonyms e antonyms arralatai / calculai, contizare, cunciberare, scoviai Idioms csn: contare zusta = nàrriri o fai a crei giustu sa cosa acomenti est, sentza de contai fàulas; contai a fini a fini = nàrrere, in su contu, donzi mímina cosa, a puntinu (itl. per filo e per segno) Sentences mi potzo nàrrere betzu veramente ca setanta sete annos so contandhe ◊ est contendhe sas berbeghes a bídere si bi sunt totu ◊ a donzi fundhu si li podent contare chimbe e ses budrones de ua ◊ a contae imparat contandho is crabas e is crabitos 2. no mi contat mai contus de ischisòrgius e de cosas malas ◊ innoghe, si contat, nemos che colaiat: fit su regnu de sos procalvos e de s'àbbile ◊ istat semper contendhe sos sonnos, ca bi creet 3. funt giai is ses e mesu passaras e no si bit ancora: no mi dha contat giusta, si depit èssi firmau a bufai! 4. su èssere torradu gai a malu puntu, conta tue chi bi at gódidu!…◊ lu sunt botzendhe donzi annu: conta tue si andhat a istudiare!…◊ at fatu chentu chilómitros in baranta minutos: conta tue cantu at curtu! ◊ a isse lu contamus che chi siet de domo 5. su pisedhu at bidu e, chentza malíssia, at contadu totu ◊ no lu contes a mamma su chi amus fatu, ca nos brigat! Translations French compter, raconter English to tell Spanish contar, contar Italian contare, conteggiare, accreditare, raccontare German zählen, gutschreiben, erzählen.

contài 1 , vrb: contare 1 Definition èssere de importu, giare importu Synonyms e antonyms bàlere Sentences su chi balit e contat, pro totu sa vida nostra, est su èssiri impari ◊ no contat, pro cussos, chi nois triballemus che macos: si che ispendhent totu e no faghent contu de nudha! ◊ passas una vida bella, tue, ca ses bajanu, ma contas unu bandhuleri! Translations French valoir English to be worth Spanish valer Italian valére German gelten.

contamàgiu , nm: contomaxu 1 Synonyms e antonyms carena, contestura, contomadu, corporzale Sentences est un'ómini de contomaxu mannu.

contànsia , nf: contàntzia, contàscia, contassa, contàssia Definition contu chi si narat mescamente po istentare is pipios, is piciochedhos, fatu a pentzamentu ma a manera de pàrrere una cosa de abberu / zúchere a ccn. a contassa = a fontomu Synonyms e antonyms contadu, contu, fola, palistória Sentences fit unu creijolu chi creiat a sas contàscias ◊ cada ghirada a bidha de su frade fit unu sero de contàssias pro Bannedhu ◊ sas mammais contant a netas e a nebodes sas contàntzias de sa vida issoro tribbulada Etymon srd. Translations French légende English legend Spanish leyenda Italian leggènda German Märchen.

contànte, contànti , agt Definition nau de dinare, chi est deretu a ispèndhere, chi si podet contare deretu, sa moneda currente chi unu portat ispartziu in billetes o àteru Translations French comptant English ready (money) Spanish efectivo Italian contante German bar.

contàntzia contànsia

contàre contàe

contàre 1 contài 1

contarédhu , agt, nm Definition nau de unu, chi o chie istat sèmpere contandho totu su chi ischit, cosas chi no depet puru; nau de unu pobidhu, chi a sa pobidha istat sèmpere contandhodhi su dinare, a bíere cantu ndhe ispendhet, ca no dhi giaet fide Synonyms e antonyms iscobiante, iscoviadori, iscoviargiolu, lendharzu, sciodheri / compidajolu 2. fàghela padrona e mere già chi postu li as s'anedhu: su maridu contaredhu faghet ladra sa muzere! (Piras) Scientific Terminology ntl Etymon srd.

contàrgiu , nm Definition chie contat contos, dhi praghet a istare contandho contos, contàssias Translations French raconteur English storyteller Spanish narrador Italian raccontatóre German Erzähler.

contàri contàe

contaròi contadòre

contasàles , agt Definition nau de ccn., chi est arrestigu, susuncu, de manu istrinta chi no giaet nudha Etymon srd.