A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

gazèlla , nf Definition genia de animale mannu, de tantas calidades, prus che àteru de s'Àfrica Scientific Terminology anar, gazella sp.

gazèta gasèta

gazetéri, gazitéri gasetéri

gazòsa , nf: cazosa Definition genia de bufóngiu fatu cun abba, tzúcuru e anidride carbónica Scientific Terminology bfg Translations French limonade English kind of fizzy frink Spanish gaseosa Italian gassósa German Zitronenlimonade, Brauselimonade.

gazosínu , agt Definition chi est che a sa gazosa, chi faet che a sa gazosa, nau de bufóngiu po comente ispirtit bufandho Etymon srd. Translations French pétillant English sparkling Spanish espumoso, con gas Italian frizzante German leicht prickelnd.

gé , avb: cei, gei, gi, già, giai 1, za Definition foedhu impreau meda prus che àteru po giare prus fortza a su chi si narat, po dhu giare coment'e cosa segura, in su sensu de emmo: a bortas tenet valore cuncessivu; giai s'impreat fintzes (ma raru) cun su significau de s'italianu già (tempus passau)/ nàrriri o fai ca giai = nàrriri carei, adduire Sentences giai mi dh'ais a nàrrere! ◊ gei est aici! ◊ gei ses a frori, fillu miu!…◊ gei fiat ora!…◊ dèu no timu, ma tui giai! 2. bella gei ses bella, bella e geniosa: ti ses fata a isposa e no ti cojas mai! ◊ gi andu, ma no passu in su mòri! 3. c'est essiu giai de un'ora 4. fait ca giai isconchitendi tantis bortas Etymon ltn. iam Translations French déjà English already, yes, that’s right Spanish ya Italian già German schon.

gèa , nf: cea* Definition terrenu in paris, friscu e bonu, prus che àteru in tretu bàsciu chi faet a badhe; tretu fatu in paris o unu pagu a fossu po dhue fàere crabone e fintzes su muntone de sa linna de fàere a crabone; fossu Synonyms e antonyms badhe / crabonalza, fogàgia, piatza 1 Sentences no dhoi nd'at prus de geas friscas cun àcua de miza Scientific Terminology slg Translations French fossé, plaine encaissée, charbonnerie English ditch, plain, enclosed, charcoal pit Spanish foso, llanura encajonada, carbonera Italian fòsso, pianura incassata, carbonàia German Graben, eingeschlossene Ebene, Kohlenmeiler.

gèa 1 , nf: cea 1 Synonyms e antonyms aeda, beda, biarava Scientific Terminology rbzc Etymon itl.l giaea Translations French bette, betterave sucrière English chard, beetroot Spanish acelga, remolacha Italian biètola, barbabiètola da zúcchero German Mangold, Zuckerrübe.

gebài , vrb Definition asseliare dormiu, calare a sonnu Synonyms e antonyms dormire, ingalenare Sentences sceti a mengianedhu si fiat gebau unu pagu ◊ assodhitu in sa cabbina de su càmiu, mi fia gebau unu pagu.

gebúdha , nf: chebudha*, gibudha Synonyms e antonyms tziodha.

gebudhósu , agt Definition nau de linna, chi est totu nodos Etymon srd.

gèca , nf: eca Definition genia de cancelledhu fatu a sa bona, de linna, prus che àteru in is intradas de cungiaos / g. a costallas = zaga a travedhas Synonyms e antonyms arrècia, gecali, giaga* / àghedu Sentences fiat aspetendu in geca ◊ passat ananti de sa geca de s'ortu ◊ a is piciochedhus chi andant addonguendi de geca in geca sa genti dhis fait istrinas de su chi podit: nuxi, méndula, durcis Scientific Terminology srr.

gecàli , nm Synonyms e antonyms geca.

gèda , nf Synonyms e antonyms aeda, beda*, biarava Sentences che fumis in s’ortu prantandhe geda ◊ pro sos pegos apo postu vena, trivozu e geda.

gèdra , nf: gelda 1, gerda 1, gherda, ghérdia 1 Definition orrughedhos piticos fríssios de lardu, petza o de pedhutu chi abbarrant candho si faent iscagiare faendho s'ógiu porchinu Synonyms e antonyms belda, ghèrgia, sedra Sentences a s'ora de ismulzai dèu a solu mi pichetu tres fogatzas cun geldas, tanti de pisci a colletu e un'arroghedhu de casu Translations French rillons English crackling Spanish torrezno Italian cìcciolo German Griebe.

gedràtzu , nm Definition genia de trícia de bide areste intrada in is costanas de su carru po carrare laore Etymon srd.

gèga , nf Definition brutura chi ch'est intrada in s'ogu Synonyms e antonyms abbunzu 1, grisu 1, arritzu 1 Sentences bogaimindi sa gega de s'ogu!

gegherài , vrb: agegherai, geregare, giagarare, zacarare Definition bogare de mala manera, fàere fuire, pònnere in avolotu Synonyms e antonyms assulurgiare, giarigare, ixegherai, ispabuciare, isvalostiare, salargiare, stagiai, ussiare | ctr. asseliai, batire, cramare Sentences che l'ant giagaradu a sonos de tamburru e a frúscios ◊ mai bos giagaraia, ma cuntentu iscultaia sas bostras caras cantones (G.A.Cossu)◊ sa zente est giagarada dai pena in pena e tenet bisonzu de paghe! ◊ mi dispiaghet chi ti bida giagaradu e pessighidu! ◊ sos canes a úrulos che ant giagaradu su grodhe Etymon srd. Translations French effrayer, faire fuir English to support escaping Spanish echar, hacer huir Italian far fuggire German in die Flucht schlagen.

gegumài , vrb Synonyms e antonyms decumare.

géi gé