achibberàre , vrb Definition
essire chíbberu, prenu coment’e ufrau; nau de ccn., su si crèdere meda, arrennegare po pagu; istrínghere / achibberare sa tzinta = istringi su cintu
Synonyms e antonyms
achighiristai,
altivai,
incaboniscai,
inchibberare,
inchighiristai
/
abbetiae,
afutare,
airai,
arrabbiai,
arrannegai,
inchietae,
incrabudhire,
infelai,
infuterare,
renignai
/
afíere
Etymon
srd.
Translations
French
s'obstiner,
s'entêter,
se mettre en colère
English
to be obstinate,
to get angry
Spanish
hincharse,
obstinarse,
irritarse
Italian
incaponire,
adirare
German
sich versteifen,
sich entrüsten.
acroconài, acroconàre , vrb Definition
pigare crocone, arrennegu, dispraxere / acroconàresi de un'idea = incaschetare, tzacaresiche un'idea frimma in conca
Synonyms e antonyms
arrampedhai
/
abbetiae,
afutare,
airai,
arrabbiai,
arragiolire,
arrannegai,
inchibberare,
inchietae,
inchighiristai,
inchimerai,
infelai,
infuterare,
renignai
Etymon
srd.
Translations
French
s'obstiner,
se mettre en colère
English
to get angry,
to become obstinate
Spanish
enfadarse,
emperrarse
Italian
incaparbire,
arrabbiare
German
eigensinnig werden,
zornig werden.
acubàre , vrb Definition
fàere che cuba, ufrau de s'arrennegu, de su tzacu
Synonyms e antonyms
abbrodhiare,
abbrufulai,
abbuscinare,
acasidhare,
ammussolai,
amprudhiare,
annicare,
annozare,
atrafudhai,
pirmare,
strugnai
Etymon
srd.
Translations
French
se gonfler de colère
English
to swell-with-rage
Spanish
hervir de ira
Italian
gonfiarsi di ràbbia
German
böse werden.
afelonàdu , pps, agt Definition
de afelonare; chi est crepandho de s'arrennegu, de su tzacu / afelonau niedhu = arrinnegau meda
Synonyms e antonyms
acrumonau,
afeladu,
aprummonadu,
ifeloniu,
infelionau
Translations
French
en colère
English
enraged
Spanish
colérico,
furioso
Italian
incollerito
German
zornig.
airài, airàre , vrb Definition
su si pigare arrennegu; su fàere is cosas coment'e cun apretu, impresse, a meda
Synonyms e antonyms
abbetiae,
acroconai,
afutare,
afuterare,
allulluriai,
arrabbiai,
arragiolire,
arrannegai,
inchibberare,
inchietae,
incrabudhire,
infelai,
infuterare
| ctr.
apachiare,
asselenare
Sentences
ant isparau pro nche fàchere fughire sa zente, ma sos isparos l'ant airada de prus! ◊ si su cumpagnu si airat, tue úmile e chietu!
2.
custa cosa est che a su ratinzu: piús ratas e piús ti s'airat su brujore
Etymon
ctl., spn.
airar
Translations
French
se mettre en colère
English
to irritate
Spanish
irritarse,
airarse
Italian
adirare
German
sich ärgern.
aíru , nm Definition
su si airare, su fàere is cosas a s'airada, cun fortza, presse o passione meda
Synonyms e antonyms
arràbbiu,
arrenigna,
arrennegu,
cardedha,
febi,
reghentia,
sufúria
/
incanimentu
Sentences
s'airu de oe làssalu a cras! ◊ abbrandhade s'airu cun sa fua! ◊ no bi at gherras chi potant distrúere cantu s'airu de Deus ◊ airu est chi non tenes… si che ndhe aias bogadu aias fatu menzus!
2.
lassade custu airu: a sa natura usàdeli rispetu! ◊ cantade sufochendhe s'airu de dogni gherra
Etymon
srd.
Translations
French
colère
English
anger
Spanish
cólera,
rabia,
furia,
ímpetu
Italian
còllera,
accaniménto,
fóga,
veemènza
German
Zorn,
Wut,
Ungestüm.
alteríu , nm Definition
su no èssere a su normale de uta, de umore; manera de fàere de chie paret arrennegau o si credet meda
Synonyms e antonyms
airu,
arrennegu,
nechidonzu
/
barrosia,
blaga,
magnosidade,
prejumu,
pumonaza,
teciura
Etymon
srd.
Translations
French
colère,
morgue,
suffisance
English
anger,
arrogance
Spanish
cólera,
jactancia
Italian
còllera,
spòcchia
German
Zorn,
Dünkel.
annebbiàre , vrb Definition
su si pigare annébbiu, arrennegu meda
Synonyms e antonyms
abbetiae,
afutare,
airai,
aorcare,
arrabbiai,
arragiolire,
arrannegai,
inchietae,
inchighiristai,
inchimerai,
incrabudhire,
infelai,
infuterare
Translations
French
se mettre en colère
English
to get angry
Spanish
irritarse,
encolerizarse
Italian
adirarsi,
sdegnarsi
German
sich erzürnen.
annébbiu , nm Definition
s'arrennegu, su fele o tzacu forte chi si provat po ccn. cosa o chistione chi dispraxet
Synonyms e antonyms
arrealia,
atédiu,
collóbbia,
inchietesa
Etymon
srd.
Translations
French
colère,
indignation
English
anger
Spanish
ira,
indignación
Italian
ira,
sdégno
German
Empörung.
aragòni , nm: arragone Definition
sentidu de dispraxere e de arrennegu contra a ccn. o calecuna cosa / ómine de arragone = coragiosu
Synonyms e antonyms
afuta,
arràbbiu,
arragiolu,
arrenigna,
arrennegu,
bischiza,
bústica,
búzara,
cardedha,
corina,
crocone,
febi,
gormone,
grema,
mútria,
stacu,
studugu
Sentences
s'uscieri si ndi fiat prexau cun giaja po s'aragoni chi iat tentu cun s'impiegau ◊ nosu Sardus no ndi teneus de aragoni contras a chini si fait mali ◊ lassadhu isbentiai, ge dhi passat s'aragoni!
Surnames and Proverbs
smb:
Aragoni, Aregoni
Translations
French
dépit,
colère
English
anger
Spanish
bronca,
rabia
Italian
stizza,
ràbbia
German
Ärger.
arrabbiài , vrb: arrabbiare,
arraviare Definition
su si pigare arrennegu, tzacu meda, pèrdere sa passiéntzia de mala manera
Synonyms e antonyms
abbetiae,
achibberare,
acroconai,
afutare,
airai,
allulluriai,
aorcare,
arragiolire,
arrannegai,
collobbiare,
inchibberare,
inchietae,
inchimerai,
infelai,
infuterare,
insutzuligai,
renignai
Sentences
no ti arràbbies pro ti nàrrere sa cosa! ◊ no ndi ballit sa pena de si arrabbiai!
Etymon
itl.
Translations
French
se mettre en colère
English
to rage
Spanish
enfadarse
Italian
adirare,
arrabbiare
German
sich erzürnen.
arràbbiu , nm: arràbiu Definition
maladia apicigosa chi benit mescamente a is canes, perigulosa meda fintzes po sa gente ca no curat si no est leada cun tempus (oe si faet su vacinu); genia de suferéntzia, dispraxere forte cun arrennegu contr'a ccn. o contr'a calecuna cosa; s'impreat fintzes coment'e nada de meravíglia, ispantu
Synonyms e antonyms
arragiolu,
arrajoladura
/
afuta,
arrenigna,
arrennegu,
bústica,
búzara,
cardedha,
corina,
crocone,
gormone,
grema,
stacu,
studugu
/
lampu!,
malajana!,
malasorte!,
male!
2.
nos mandhat lampadas de arràbbiu ◊ cussa est genti chi crepat de s'arràbiu, si ti faint a deputau ◊ de s'arràbbiu chi ndhe at àpidu, si dat tres altzadas e tres faladas! ◊ custu mi faghet passare s'arràbbiu
3.
seu isprumonendimí po sonai cust'arràbiu de trombita po ghetai gridas ◊ ma innui arràbiu nci at a bolli istupai?!…◊ arràbiu, gi est cosa de movi!…
Scientific Terminology
mld
Etymon
srd.
Translations
French
rage,
colère
English
rage
Spanish
rabia,
¡caramba!
Italian
ràbbia,
accidènti!
German
Tollwut,
verflixt!
arragiolíre , vrb: arrajolire,
arrazolire,
arrejolire Definition
ingòllere s’arrajolu, sa maladia chi benit a is canes; arrennegare che cane arrajoladu
Synonyms e antonyms
arragiolare*
/
achibberare,
acroconai,
afutare,
airai,
arrabbiai,
arrannegai,
inchietae,
inchimerai,
infelai,
insutzuligai,
intziminire,
renignai
Sentences
dae atentu ca cussu cane est arrejolidu!
2.
candho li at nadu sa veridade si est arrazolidu
Translations
French
se mettre en colère
English
to rage
Spanish
padecer la rabia,
encolerizarse
Italian
contrarre la ràbbia,
arrabbiarsi
German
sich die Tollwut zuziehen,
zornig werden.
arrannegài , vrb: arrennegai,
arrennegare Definition
pigare (o fintzes giare) arrennegu, afuta, tzacu po cosas chi andhant in contràriu
Synonyms e antonyms
abruncudhí,
airai,
allulluriai,
inchestiare,
inchietae,
infrascai
/
abbetiae,
acroconai,
afutare,
aorcare,
arrabbiai,
arragiolire,
collobbiare,
inchimerai,
infelai,
infuterare,
insutzuligai,
renignai
Sentences
Luisicu si arrennegàt cun cudhu chi ci dh'iat iscutu in presoni e ndi dh'iat pigau is fillus ◊ no lu subéries ca si arrennegat! ◊ m'imputais unu dannu e mi narais a no mi arrennegai!…◊ su mere si fit arrennegadu cun sos teracos pro cosa chi non deviant fàghere
Etymon
spn.
renegar
Translations
French
se mettre en colère
English
to flare up
Spanish
encolerizarse
Italian
infuriarsi,
sdegnarsi
German
wütend werden.
arrennegàda , nf Definition
su si arrennegare, carda de arrennegu, de tzacu
Synonyms e antonyms
imbirdinonzu,
inchestiada,
inchietada,
infellonidura,
chíntera
/
ttrs. arrinigada
Etymon
srd.
Translations
French
colère
English
fit of anger
Spanish
enfado
Italian
arrabbiatura
German
Ärger.
arrennegàdu , pps, agt: arrennegau Definition
de arrennegare / a. che becu = meda
Synonyms e antonyms
afutadu,
arribbiu,
arteriadu,
chinchiriau,
inchietu,
infrascau,
intzivilinau
/
cdh. arrinicatu
| ctr.
contentu,
pregiosu
2.
su tiau parit chi punnit cumenti a unu malloru de bacas arrannegau! ◊ est arrennegau che píbera ◊ boche morides a s'arrennegada si no bos ndhe bodides oe
Translations
French
en colère
English
angry
Spanish
enfadado
Italian
adirato
German
zornig.
arrennégu, arrénnegu , nm: rennegu Definition
genia de dispraxere forte, pérdia de passiéntzia, po calecuna cosa chi no andhat bene o chi àtere no faet comente s’iat a bòllere o tocat / passada de arrennegu = cadha de fele, de airu
Synonyms e antonyms
afuta,
airu,
aragoni,
arràbbiu,
arragiolu,
arrenigna,
arteru,
bischiza,
bústica,
búzara,
cardedha,
crocone,
gormone,
grema,
inchietúdini,
mútria,
stacu,
studugu
/
cdh. arrinnecu
Sentences
zuchiat sas manos tremendhe dae s'arrennegu ◊ su prefetu pariat boghendi fogu de s'arrennegu ◊ m'abbàida s'arrennegu chi mi at fatu, a bídere cussa funtzione!…◊ como su dannu est fatu, est in debbadas a ti ndhe leare arrennegu ◊ ariseru a noti mi seu pigau una passada de arrennegu cun Giuanni
Etymon
srd.
Translations
French
colère
English
fury
Spanish
enfado
Italian
còllera,
indignazióne
German
Zorn,
Empörung.
arringàre , vrb Definition
fàere arrennegu, crepu, tzacu / arringa! arringa! = arrennega! arrennega!
Synonyms e antonyms
arranzare 1,
arraunzare,
arrinzare,
grujai,
morrugnare,
raganzare,
ranzidare
| ctr.
allegrare,
cuntentai
Translations
French
se mettre en colère,
faire mal au cœur
English
to make angry,
to madden
Spanish
irritarse
Italian
adirare,
far ràbbia
German
zum Zorn reizen.
artzisàre , vrb Definition
su si arrennegare, su si ofèndhere
Synonyms e antonyms
alvurare,
inchietae
Sentences
issu, solu a intèndhere cussu zistru, artzisau si est deretu
Etymon
srd.
Translations
French
se mettre en colère,
se fâcher
English
to lose one's temper
Spanish
enfadarse
Italian
inalberarsi
German
sich aufbäumen.
atédiu , nm Definition
arrennegu, tzacu forte chi si provat po ccn. cosa o chistione chi dispraxet
Synonyms e antonyms
annébbiu,
arràbbiu,
arrenigna,
arrennegu,
artériu,
cardedha,
collóbbia,
desdeni,
inchietesa
Sentences
leadu dai sa futa e dai s'atédiu ponzeit sa pascénscia a dibbandha ◊ pro chi líbbera sias de ogni atédiu, nàrali gosie!
Etymon
srd.
Translations
French
colère
English
anger
Spanish
ira
Italian
ira
German
Zorn.