abbarbeàre, abbarbiài, abbarbiàre , vrb: abbrabiai, abbrabiare, barbiai Definition fàere sa braba; in cobertantza, cullonare Synonyms e antonyms afaitai Sentences seo andhadu po mi abbrabiare ◊ at abbrabiau a lepa ◊ ita ti creis, ca mi depu abbrabiai in conca?!◊ is piciocas immoi si abbràbiant is cambas… 2. est tontu e abbarbiau de totus! Etymon srd. Translations French se raser English to shave, to make up Spanish afeitarse Italian ràdersi German sich rasieren.

abbellitài, abbellitàre , vrb Definition fàere bellu, cuncordare cosas po bellesa Synonyms e antonyms abbellire, mudai 2. in bidha ant abbellitau sa crésia Etymon srd. Translations French maquiller English to make up Spanish maquillar Italian imbellettare German schön machen.

acabbanài, acabbanàre , vrb rfl: aggabbanare Definition pònnere o bestire su cabbanu Synonyms e antonyms acaparronare, acavanai, acucullai, incaparonare, incapotai Etymon srd. Translations French envelopper dans un manteau English to wrap up in a coat (s.o.) Spanish poner el abrigo Italian incappottare German einen Mantel anziehen.

acabigiulàre , vrb: cabigiulare Definition arregòllere cosa chi no est tanti fàcile a tènnere ca si ndhe agatat pagu Synonyms e antonyms acabulare, acaputzire, collire, preulire Etymon srd. Translations French ramasser English to scrape up Spanish arañar, juntar Italian raggranellare German zusammenbringen.

acadhài, acadhàre , vrb: achedhare 1 Definition coment’e pònnere a cuadhu, apitzu de ccn. cosa (in cobertantza fàere siendha, errichire), fintzes pònnere e bastat (e prantare puru), pònnere impare; artzare a pitzu de ccn. cosa o de ccn. logu chi no andhat tanti bene, cun dificurtade / nérbios, cordas acadhadas = postos subràbari Synonyms e antonyms acadhighinare, alciare, ampiai, aperricare, apicai, apichedhai, apiculai, apilicare, apugiai, atzumentare, pigai 1, pòniri / assentare | ctr. falare Sentences acadhare sa padedha, su labiolu a su fogu, a sa tríbide ◊ pro bustare a s'isbramida no acadhat labiolu ◊ su labiolu cun su late si achedhat in sa tríbide a cadhu a fogu e s'iscaldit a 35 grados 2. sa sardina si che achedhat assentada in un'isterzu e si cundhit cun salipone ◊ achedhada sa sedatajola in su canistedhu, cun su sedatu russu si leaiat sa farina a l'isgranzare ◊ cun sa pala de infurrare si che achedhat su pane in su furru ◊ tribàgliant ómines e féminas pro achedhare sa tendha de su circu 3. si ti che acadhas a in cue est suzetu chi ndhe ruas! ◊ nues niedhas che tura s'acadhant in s'aera (A.Spano)◊ sas toncas istant acadhadas in sas naes de sas àrbures, cantendhe a s'intirinada 4. acadhare sa linna in sa chea de su cavone ◊ su Cristos fit in sa rughe cun sos pes acadhados 5. cust'ispiju che l'acadho in su badhiju a cantu mi andhat su bratzu! Etymon srd. Translations French gravir, monter English to clamber up Spanish encaramarse, trepar Italian inerpicarsi German klettern.

acaloràda , nf Definition su si caentare, acalorare Synonyms e antonyms caentada, calentada Sentences su fogu fit una bellesa e donzi tantu si daiat un'acalorada a sos pes Etymon srd. Translations French échauffement English little warming up Spanish calentamiento Italian riscaldatina German Aufwärmen.

acaloràre , vrb Definition prus che àteru, su si dha pigare po calecuna chistione o sentire meda o forti ccn. cosa, trumentare Synonyms e antonyms acalorire / abborborare, ascalamare, incalamare Translations French animer English to warm up Spanish acalorarse Italian accalorare German anfeuern, erregen.

acancarronàu , pps, agt: aconcorronau, aconcorruau Definition de acancarronai; chi est a unu gànciu, a cancarrone Synonyms e antonyms aconcorrodhau, ancrujadu, ganciudu, pinnichedhau, unchinadu / cdh. acurrunciulatu | ctr. daretu, istirau, ténneru 2. cussa mata est totu acancarronada ◊ fiat arrennésciu a sanai, mancai cundennau a camminai acancarronau Translations French pelotonné English curled up, numbed Spanish encorvado, encogido Italian uncinato, rannicchiato German gekrümmt, erstarrt.

aciocài, aciocàre, aciocàri , vrb: agiocai Definition pigare a cropos, pigare a briga, a befa, giare una briga; arregòllere a unu logu, aciapare o agatare a unu faendho dannu o furandho, o fuindho; acudire, lòmpere, ammuntonare, chistire impare, pinnigare pigandho totu o cosa meda Synonyms e antonyms abbanzare, atripai, isciúdere, magiare, surrai / certai / acafai, aciapai, aggafai, assacarrare, adobiai, cassai, collire, tènnere, tenturai Idioms csn: a. sa terra acanta a sa matixedha = collire o afranzare sa terra a su prantone; a. a fuiri, a cúrriri = illoràresi a fuire, a cúrrere Sentences s'iscocu su ladroni tochendimí is crabitas nci dh'aciocu su cani! 2. candu ndi aciocàst unu muntoni de cosa, de cuss'ortu, ciai fusta cuntenta! ◊ soi aciocandu ladàmini ◊ aciocamindi cussu libbru! ◊ cuss'orruga aciocàt s'abba de totu sa bidha e si fut fata a unu frúmini ◊ sa genti aciocat prus a innòi chi no a crésia ◊ comente at apertu su portale, sa gente si est aciocada a pratza (I.Patta)◊ a s'umbra is pipius aciocànt e giogànt impare ◊ a bortas is féminas si aciocant a piscinai 3. iant inténdiu una fémina aciochendu su pobidhu po mòri de un'atra fémina ◊ dh'ant aciocau canis arrabiaus ◊ ant aciocau is ladronis furendi 4. ant aciocau a cúrriri Etymon spn. achocar Translations French malmener, capturer, entasser English to beat up, to heap, to capture Spanish pegar, capturar, detener Italian malmenare, catturare German mißhandeln, gefangennehmen.

aciunciulídu , pps, agt Definition de aciunciulire Synonyms e antonyms atzutzurradu, pinnichedhau Translations French pelotonné, recroquevillé English curled up Spanish acurrucado Italian rannicchiato German zusammengekauert.

acolumàre , vrb: acumbulare, columare Definition fàere a cólumu, prènnere un'istrégiu fintzes a oros, pònnere a muntone Synonyms e antonyms acucuai, acucurrumedhare, ammuntonae, pienare, plèniri | ctr. bocare, iscolomare, leai Sentences nues chi si acólumant in istiu batint tempestas chin abba a cadinos ◊ annos de fadigas acólumant sos órrios de sos matimannos ◊ iseto aculumendhe penas e sonnos de fantasias ◊ acolumedas forte una siendha de terra, fraigados, prata e oro! (G.Tidore) Etymon itl. Translations French accumuler English to amass, to fill up Spanish colmar, amontonar Italian accumulare, colmare German anhäufen, füllen.

acragallài , vrb: acrogallae, acrogogliai, acrogolliare Definition fàere a cragallu, a bisura de cragallu, acancarronau; betare apare animales, fàere a chedha Synonyms e antonyms acrocoedhare, atuturae, igragalare / assortí Idioms csn: folla acragallada = atuturada de maladia, cun is orus acostaus a sa cora mesana; unga acragallada = inconchedhada in sa punta, russa e tosta, de abbatigare sa conca de su pódhighe; manu acragallada = retesa, serrada, cun sos pódhighes chi no bi istirant 2. seu abarrau tropu tempus crocau in ciú letu: che folla arruta seu acragallau (S.Diana)◊ ma càstia ita cosa: cussu cerpiu comenti passat asuta de su pilloncu acragallat sa folla de s'aràngiu! 3. is picinnedhos si funt acrogolliaos a su ciu ci est bennenno sa figamorisca Etymon srd. Translations French rouler en cornet English to crumple up Spanish estrujar Italian accartocciare German zusammenrollen.

acreantziàre , vrb Definition giare educatzione Synonyms e antonyms annestrare Etymon srd. Translations French éduquer English to bring up Spanish educar Italian educare German erziehen.

acrogogliadúra , nf Definition su si acrogogliai, nau de fògia chi si atzirbisonat igragalada sicandhosi o po maladia Synonyms e antonyms atuturadura, atuturighedhadura Etymon srd. Translations French froissement English curling up Spanish arrugamiento Italian accartocciaménto German Kräuselkrankheit.

acucullài, acuculliàre , vrb: acuguliare Definition pònnere totu acuguciau, carragiau in conca cun ccn. cosa Synonyms e antonyms acapuciai, acubudhare, acuguciai, acugudhai, incugudhai Sentences sa criadura si acugúliat in su petus de sa mama ◊ at acuculliadu bene sa pisedha e che l'at torrada a domo de sa mama Etymon srd. Translations French emmitoufler English to muffle up Spanish arrebujar, arropar Italian imbacuccare German einhüllen.

additzionàre , vrb Definition aciúnghere una cosa a s'àtera, pruschetotu números faendho contos Synonyms e antonyms aciúgnere, agiànghere, agnànghere, annatare, summai Translations French additionner English to sum up Spanish sumar Italian addizionare German zusammenzählen.

afagotài , vrb: afangotai, fangotai Etymon itl. affagottare Translations French mettre en ballot English to bundle up Spanish enfardar Italian affardellare German zusammenpacken.

afaitài, afaitàre , vrb rfl: afeitare Definition fàere o segare sa braba; pònnere cosa mescamente in cara po si fàere prus bellos (cosa prus che àteru de is féminas) e fintzes fàere vida iscandhulosa Synonyms e antonyms abbarbiai, arrai, arrasai 1, irbarbare Sentences apenas intras po ti afaitare, su barvieri l'acatas prontu a t'ispilire e a t'istufare chin sas novas ◊ mi depo túndhere e afaitare Etymon ctl. afaitar Translations French se raser, se maquiller English to shave, to make up Spanish afeitarse, maquillarse Italian ràdersi, truccarsi German sich rasieren, schminken.

afasciài, afasciàre , vrb Definition fàere o acapiare a fasches linna o sida; nau de is laores e de is erbas, crèschere bene meda, fàere a fundhu bellu cun cambos medas, agiummai coment’e a fasche Synonyms e antonyms afascare / abbudare, acambare, aforrotulare, afundhare 1, afundharzare Sentences tziu Pepi trotoxat is duus matzixedhus e afàsciat una maighedha de trigu ◊ fut afascendisí su fascixedhu de sa linna 3. si iat istudiau unu podhixedhu, cussu, nd'iat a afasciai de dotoris!…(R.Fresia) Etymon srd. Translations French fagoter English to bundle up Spanish hacinar, crecer lojano Italian affastellare, cestire German bündeln, buschig wachsen.

afiliatàre , vrb: afiliotare Definition fàere fine, acabbare impresse de fàere una cosa, nau sèmpere però po candho no si faet Synonyms e antonyms atoliare, spodhai Sentences no ndhe afiliotat nudha ◊ si est murrunzadu cun su sótziu ca cussu de cosa no ndhe afiliotat mai ◊ a candho a ti afiliotare bi ndhe cheret!… Translations French se dépêcher English to hurry up Spanish darse prisa, despachar Italian sbrigarsi German sich beeilen.

«« Search again