abbarràre 1 , vrb Definizione a logos, serrare unu logu a cresura, a muru e o àteru deasi, pònnere serru Sinonimi e contrari serrai Frasi no fachet a laorare unu campu sentza l'abbarrare.
abbarràri abarrài
abbarriàre , vrb Definizione leare sos artórios, pèrdere is fortzas Sinonimi e contrari rentènnere, tullire Etimo srd.
abbarrigàre , vrb Definizione
fàere fortza faendho pesu o ispinghendho de pitzu, incracare faendho pesu
Sinonimi e contrari
abbaticare,
apretigare,
carcare,
imbarrigare,
incalcare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
appuyer,
presser
Inglese
to press
Spagnolo
apretar
Italiano
prèmere
Tedesco
drücken.
abbarrigonàre , vrb Sinonimi e contrari abbarrigare.
abbarrinài , vrb: abberrinare,
barrinai* Definizione
trebballare o istampare a berrina; fàere comente faet sa berrina
2.
sunt àbbilis is piciochedhus abbarrinendisí de una gruta a s'àtera in forrunconis chi issus isceti nci podint passai
Traduzioni
Francese
vriller,
forer,
sonder
Inglese
to gimlet
Spagnolo
barrenar
Italiano
succhiellare,
trivellare
Tedesco
anbohren,
bohren.
abbarrosài, abbarrosàre , vrb Definizione
fàere su barrosu
Frasi
s'intendiant tzérrius de piciochedhus abbarrosendi de chini fiat su gol
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
s'enhardir
Inglese
to become bold
Spagnolo
envalentonarse
Italiano
imbaldanzirsi
Tedesco
übermutig werden.
abbàrru : abàrru
abbarufàre , vrb Definizione fàere barufa, avolotu, briga, certu Sinonimi e contrari briare, certai, cuntierrare.
abbarúla , nf Sinonimi e contrari abbaloru Frasi de piritzolu bonu ndhe faent issos e non coment'e tzertos chi faent abbarula! (R.Arca)
abbarúza , nf Definizione abba orrúbia, coment’e abba cun sàmbene chi essit de sa petza crua Cognomi e Proverbi prb: porcu mortu de mala manuza, lardu púdidu e peta in abbaruza Etimo srd.
abbarvàre abbalvàre
abbarvatàre abbalvatàre
abbarveàu , agt Definizione chi s'est abbrabiau de pag'ora Sinonimi e contrari barbivatu Frasi su pride fit vene abbarveau Etimo srd.
abbarzàre , vrb Definizione fàere su surcu abbarzu in is terras aradas Sinonimi e contrari acorai 1, assulcai, atulare, costialvare Frasi candho aras, teves abbarzare totue! Terminologia scientifica msg Etimo srd.
abbàrzu abbàgliu
abbasànta , nf: acuasanta Definizione
abba beneita chi si leat de su lacu isciundhendho sa punta de is pódhighes in s'intrada de is crésias o chi su preide betat a ispergiadore beneighindho
Sinonimi e contrari
abbeneita
Modi di dire
csn:
betare s'abbasanta = fai una cosa isfuisfuis, abarrai tropu pagu in domu de unu; betada de a. = in cobertantza, cosa lestra
Frasi
intrendhe a crésia sa zente si sinnat cun s'abbasanta ◊ pro batizare sas criaduras si lis pàspiat abbasanta a conca ◊ su pride at babbiscau s'abba santa a su pitzinnu pro lu batizare
Terminologia scientifica
prdc
Etimo
ltn.
aqua sancta
Traduzioni
Francese
eau bénite
Inglese
holy water
Spagnolo
agua bendita
Italiano
acquasanta
Tedesco
Weihwasser.
abbasànta 1 , nf Definizione cadhu de santu Ainzu, bobboitedhu cun is alas orrúbias a pintirighinos niedhos, a bisura de mesa luna: dhi narant deosi ca candho dha leant in manos lassat coment'e un'istidhighedhu de abba Sinonimi e contrari abbajola, majola, mandioba, mariola, pupusedha Terminologia scientifica crp, coccinella septem-punctata Etimo srd.
abbasantèra, abbasantéri , nf, nm: acuasantera Definizione
lacu inue ponent s'abbasanta in is crésias / buca de a. = bucàcia
Frasi
in chida santa sas abbasanteras sunt líchidas ◊ de custa roca ant fatu abbasanteras ◊ po s'incrésiu mi seo imbenugada in s'abbasanteri ◊ si acóstiat a s'acuasantera, s'infundit sa punta de is didus e si fait sa gruxi ◊ canno intrat a créjia s’ifunnet sa manu in s’abbasanteri
2.
muda tue, buca de abbasantera: ti cheria a muzere e no mi as chélfidu!
Terminologia scientifica
pdrc
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
bénitier
Inglese
stoup (holy water)
Spagnolo
pila de agua bendita
Italiano
acquasantièra
Tedesco
Weihwasserbecken.