A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

abbarràre 1 , vrb Definizione a logos, serrare unu logu a cresura, a muru e o àteru deasi, pònnere serru Sinonimi e contrari serrai Frasi no fachet a laorare unu campu sentza l'abbarrare.

abbarràri abarrài

abbarriàre , vrb Definizione leare sos artórios, pèrdere is fortzas Sinonimi e contrari rentènnere, tullire Etimo srd.

abbarrigàre , vrb Definizione fàere fortza faendho pesu o ispinghendho de pitzu, incracare faendho pesu Sinonimi e contrari abbaticare, apretigare, carcare, imbarrigare, incalcare Etimo srd. Traduzioni Francese appuyer, presser Inglese to press Spagnolo apretar Italiano prèmere Tedesco drücken.

abbarrigonàre , vrb Sinonimi e contrari abbarrigare.

abbarrinài , vrb: abberrinare, barrinai* Definizione trebballare o istampare a berrina; fàere comente faet sa berrina 2. sunt àbbilis is piciochedhus abbarrinendisí de una gruta a s'àtera in forrunconis chi issus isceti nci podint passai Traduzioni Francese vriller, forer, sonder Inglese to gimlet Spagnolo barrenar Italiano succhiellare, trivellare Tedesco anbohren, bohren.

abbarrosài, abbarrosàre , vrb Definizione fàere su barrosu Frasi s'intendiant tzérrius de piciochedhus abbarrosendi de chini fiat su gol Etimo srd. Traduzioni Francese s'enhardir Inglese to become bold Spagnolo envalentonarse Italiano imbaldanzirsi Tedesco übermutig werden.

abbàrru : abàrru

abbarufàre , vrb Definizione fàere barufa, avolotu, briga, certu Sinonimi e contrari briare, certai, cuntierrare.

abbarúla , nf Sinonimi e contrari abbaloru Frasi de piritzolu bonu ndhe faent issos e non coment'e tzertos chi faent abbarula! (R.Arca)

abbarúza , nf Definizione abba orrúbia, coment’e abba cun sàmbene chi essit de sa petza crua Cognomi e Proverbi prb: porcu mortu de mala manuza, lardu púdidu e peta in abbaruza Etimo srd.

abbarvàre abbalvàre

abbarvatàre abbalvatàre

abbarveàu , agt Definizione chi s'est abbrabiau de pag'ora Sinonimi e contrari barbivatu Frasi su pride fit vene abbarveau Etimo srd.

abbarzàre , vrb Definizione fàere su surcu abbarzu in is terras aradas Sinonimi e contrari acorai 1, assulcai, atulare, costialvare Frasi candho aras, teves abbarzare totue! Terminologia scientifica msg Etimo srd.

abbàrzu abbàgliu

abbasànta , nf: acuasanta Definizione abba beneita chi si leat de su lacu isciundhendho sa punta de is pódhighes in s'intrada de is crésias o chi su preide betat a ispergiadore beneighindho Sinonimi e contrari abbeneita Modi di dire csn: betare s'abbasanta = fai una cosa isfuisfuis, abarrai tropu pagu in domu de unu; betada de a. = in cobertantza, cosa lestra Frasi intrendhe a crésia sa zente si sinnat cun s'abbasanta ◊ pro batizare sas criaduras si lis pàspiat abbasanta a conca ◊ su pride at babbiscau s'abba santa a su pitzinnu pro lu batizare Terminologia scientifica prdc Etimo ltn. aqua sancta Traduzioni Francese eau bénite Inglese holy water Spagnolo agua bendita Italiano acquasanta Tedesco Weihwasser.

abbasànta 1 , nf Definizione cadhu de santu Ainzu, bobboitedhu cun is alas orrúbias a pintirighinos niedhos, a bisura de mesa luna: dhi narant deosi ca candho dha leant in manos lassat coment'e un'istidhighedhu de abba Sinonimi e contrari abbajola, majola, mandioba, mariola, pupusedha Terminologia scientifica crp, coccinella septem-punctata Etimo srd.

abbasantèra, abbasantéri , nf, nm: acuasantera Definizione lacu inue ponent s'abbasanta in is crésias / buca de a. = bucàcia Frasi in chida santa sas abbasanteras sunt líchidas ◊ de custa roca ant fatu abbasanteras ◊ po s'incrésiu mi seo imbenugada in s'abbasanteri ◊ si acóstiat a s'acuasantera, s'infundit sa punta de is didus e si fait sa gruxi ◊ canno intrat a créjia s’ifunnet sa manu in s’abbasanteri 2. muda tue, buca de abbasantera: ti cheria a muzere e no mi as chélfidu! Terminologia scientifica pdrc Etimo srd. Traduzioni Francese bénitier Inglese stoup (holy water) Spagnolo pila de agua bendita Italiano acquasantièra Tedesco Weihwasserbecken.

abbasàtu , nm Sinonimi e contrari degógliu, salina 2 / baticollu.