agiostràre , vrb: azostrare Definizione giare ifadu, matana, múngia; nàrrere cosa coment'e a briga Sinonimi e contrari abburruntare, afrontai, atzuridare, cadojare, iscamurriare, rumbicare Frasi solu as a èssere finas chi durat su sonnu e si azostrat sa vida ◊ mi at azostradu donzi bolu, betendhemiche amargadu in bratzu a donzi turmentu Etimo itl. aggiostrare Traduzioni Francese agacer, énerver, tourmenter, reprocher Inglese to torment, to fling in s. o.'s face to annoy Spagnolo molestar Italiano infastidire, tormentare Tedesco belästigen.
agiotàdu , pps, agt: azotadu Definizione de agiotare; chi dh'ant intrau a sa giota budhia (nau de su casu faendhodhu a pischedha).
agiotàre , vrb: azotare Definizione pònnere su casu friscu in sa giota budhia po dhi fàere su corgiolu; giare a bufare sa giota a is animales Sinonimi e contrari ingiotare Etimo srd.
agiotulàdu , pps, agt Definizione de agiotulare; fatu che giótula 2. tue andhas cun megus, agiotulada a s'umbra mia ◊ mi so postu in d-unu chizolu e agiotuladu che colora chircaia de m'ingalenare. Traduzioni Francese a
agiotulàre , vrb Definizione serrare sa genna a giótula, a crica Sinonimi e contrari incricai / allorigare Etimo srd.
agiotulàre 1 , vrb: agiutulare Definizione giogare cun s'abba murigandhodha, avolotare Sinonimi e contrari abbuligiai 1, abbolojare, intruai, trubulare, trumbugliai Etimo srd.agiotulàre
agísu , agt Definizione nau de unu, chi tenet capacidades, abbiléntzia Sinonimi e contrari àbbile 1, talentosu.
agitoriài, agitoriàre , vrb Definizione pònnere boghes tzerriandho gente pedindho agiudu Frasi candu at inténdiu ca fiat mortu su pobidhu, curtu at a sa pratza agitoriendi ◊ su pòburu ómini fiat agitoriendi e atzapulendisí me in terra po su dolori ◊ a sa boge pariat gente agitorianno ◊ cudh'ómini at agitoriau meda po su dolori ma gei s'est apaxiau Etimo srd. Traduzioni Francese crier au secours Inglese to invoke for a help Spagnolo pedir ayuda Italiano invocare aiuto Tedesco um Hilfe rufen.
agitóriu! , nm, iscl: agiutóriu, ajutóriu, axitóriu, azitóriu, azutóriu Definizione tzérriu, boghe chi si betat in apretu po pedire agiudu cracai agitóriu, pònnere is agitórios = pònnere boghes, pedire azudu a boghes artas Sinonimi e contrari ainoche! Frasi fiant totus disisperaus tzerriendi agitóriu ◊ aillargu s'intendiant iscupetadas, tzérrius e agiutórius ◊ fit a boghes postas domandhendhe agiutóriu ◊ daghi s'est agatau a solu at postu is agitórios (P.La Croce) 2. agitóriu, currei ca mi funt bocendi! Etimo itl. aiutorio Traduzioni Francese au secours! Inglese help! Spagnolo ¡socorro! Italiano aiuto! Tedesco Hilfe!
agíu , nm: atziu, aziu, axiu, àxiu Definizione genia de suferéntzia po oriolu o pentzamentu malu, forte Sinonimi e contrari afannia, afannu, afàsciu, apensamentu, axiadesa, axiori, dispraxeri, faltizu, tristesa / iscetu | ctr. assébiu, assussegu, cuntentesa Modi di dire csn: dare aziu = dare matana, fàghere sufrire; is axius de sa morti = su patimentu de s'ora de sa morte Frasi immoi fut asseliau, isparéssiu cudhu axiu chi no dh'iat donau pasu ◊ de brios so menguante vivendhe in custos azios ◊ apu biu is axius de su pópulu miu in Egitu (Atus)◊ puru bivendu prenu de axius, s'ómini tenit sa libbertadi de arrefudai e de iscarèsciri is axius ◊ de donos tuos no sias avaru a sos chi patint e sunt in azios (P.Casu)◊ fit prenu de aziu pessandhe chi cussu chi at tocau potiat èssere unu mortu! ◊ issu fut cun cudhu axiu chi no dhu lassada unu momentu, abetendu e timendu ◊ ite pena: s'atziu, sas dudas bos leant s'alientu! (Z.A.Cappai) Cognomi e Proverbi prb: fillus piticus, axius piticus: fillus mannus, axius mannus! Traduzioni Francese angoisse Inglese anguish Spagnolo angustia Italiano angòscia Tedesco Angst.
àgiu , nm: àgliu, àlgiu, allu, axu 1, azu Definizione genia de erba chi si prantat po cundhimentu: faet a conca pitica, a silibbas (o isprigos) a mesa luna, donniunu cun su pigiolu suo, cun s'atza a parte de aintru, de sabore forte meda; po fàere s'àgiu nou s'interrat sa silibba chi tzeurrat, faet su pigione cun is fògias e asuta torrat a fàere sa conca / genias de erba chi narant cun custu númene: allu de margiani = zenia de frore chi narant campanedhas (Leucojum vernum), allu de carroga (Allium roseum, A. rotundum, A. subhirsutum), allu de àcua (Butomus umbellatus) Sinonimi e contrari cdh. àciu Modi di dire csn: èssiri una borta a. e un'atra cibudha = no àere frimmesa; pistare a unu chei s'azu = surrai meda; andai allu e torrai cibudha = lassàresi cumbínchere cun tropu fatzilidade, no zúghere frimmesa; abarrai cun allu e cun axedu = itl. con un palmo di naso, pigau in giru, fatu a befe Frasi pro còghere fae frisca a landhinu bi cheret azu a foza ◊ po su pisci a iscabéciu si fait fritedhai s'allu in s'ollu cun su perdusèmini e cunserva de tamatas 2. los at lassados a fiagu de azu de su banzu chi lis at dadu Cognomi e Proverbi smb: Aggiu, Azzu Terminologia scientifica rbc, cndh, Allium sativum Etimo ltn. allium Traduzioni Francese ail Inglese garlick Spagnolo ajo Italiano àglio Tedesco Knoblauch.
àgiu 1 , nm: aju* Definizione trancuillidade, comodidade, su pòdere fàere sa cosa comente si bolet Frasi chie bat in presse torrat in àgiu 2. àgiu tenet de giamare!…
agiuài , vrb Definizione pònnere, acapiare su giuale a is corros de is boes Sinonimi e contrari giúnghere | ctr. igiúgnere Etimo srd.
agiuaméntu , nm Definizione su agiuai, su giúnghere is boes Sinonimi e contrari agiobadura, giungidura Etimo srd.
agiuàre agiadài
agiúat , avb Definizione agiuat chi no bi so mancu andhadu = antzis, no bi so mancu andhadu!
agiubbàre , vrb: giubbare* Sinonimi e contrari abburgare, impogiare / imbelghere Frasi su sole est prontu a agiubbare in su mare apalas de is montes.
agiubulài , vrb Definizione atuai, agiudare a unu a si pònnere unu càrrigu a codhu.