agiostràre , vrb: azostrare Definizione
giare ifadu, matana, múngia; nàrrere cosa coment'e a briga
Sinonimi e contrari
abburruntare,
afrontai,
atzuridare,
cadojare,
iscamurriare,
rumbicare
Frasi
solu as a èssere finas chi durat su sonnu e si azostrat sa vida ◊ mi at azostradu donzi bolu, betendhemiche amargadu in bratzu a donzi turmentu
Etimo
itl.
aggiostrare
Traduzioni
Francese
agacer,
énerver,
tourmenter,
reprocher
Inglese
to torment,
to fling in s. o.'s face to annoy
Spagnolo
molestar
Italiano
infastidire,
tormentare
Tedesco
belästigen.
agiotàdu , pps, agt: azotadu Definizione de agiotare; chi dh'ant intrau a sa giota budhia (nau de su casu faendhodhu a pischedha).
agiotàre , vrb: azotare Definizione pònnere su casu friscu in sa giota budhia po dhi fàere su corgiolu; giare a bufare sa giota a is animales Sinonimi e contrari ingiotare Etimo srd.
agiotulàdu , pps, agt Definizione
de agiotulare; fatu che giótula
2.
tue andhas cun megus, agiotulada a s'umbra mia ◊ mi so postu in d-unu chizolu e agiotuladu che colora chircaia de m'ingalenare.
Traduzioni
Francese
a
agiotulàre , vrb Definizione serrare sa genna a giótula, a crica Sinonimi e contrari incricai / allorigare Etimo srd.
agiotulàre 1 , vrb: agiutulare Definizione giogare cun s'abba murigandhodha, avolotare Sinonimi e contrari abbuligiai 1, abbolojare, intruai, trubulare, trumbugliai Etimo srd.agiotulàre
agísu , agt Definizione nau de unu, chi tenet capacidades, abbiléntzia Sinonimi e contrari àbbile 1, talentosu.
agitoriài, agitoriàre , vrb Definizione
pònnere boghes tzerriandho gente pedindho agiudu
Frasi
candu at inténdiu ca fiat mortu su pobidhu, curtu at a sa pratza agitoriendi ◊ su pòburu ómini fiat agitoriendi e atzapulendisí me in terra po su dolori ◊ a sa boge pariat gente agitorianno ◊ cudh'ómini at agitoriau meda po su dolori ma gei s'est apaxiau
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
crier au secours
Inglese
to invoke for a help
Spagnolo
pedir ayuda
Italiano
invocare aiuto
Tedesco
um Hilfe rufen.
agitóriu! , nm, iscl: agiutóriu,
ajutóriu,
axitóriu,
azitóriu,
azutóriu Definizione
tzérriu, boghe chi si betat in apretu po pedire agiudu cracai agitóriu, pònnere is agitórios = pònnere boghes, pedire azudu a boghes artas
Sinonimi e contrari
ainoche!
Frasi
fiant totus disisperaus tzerriendi agitóriu ◊ aillargu s'intendiant iscupetadas, tzérrius e agiutórius ◊ fit a boghes postas domandhendhe agiutóriu ◊ daghi s'est agatau a solu at postu is agitórios (P.La Croce)
2.
agitóriu, currei ca mi funt bocendi!
Etimo
itl.
aiutorio
Traduzioni
Francese
au secours!
Inglese
help!
Spagnolo
¡socorro!
Italiano
aiuto!
Tedesco
Hilfe!
agíu , nm: atziu,
aziu,
axiu,
àxiu Definizione
genia de suferéntzia po oriolu o pentzamentu malu, forte
Sinonimi e contrari
afannia,
afannu,
afàsciu,
apensamentu,
axiadesa,
axiori,
dispraxeri,
faltizu,
tristesa
/
iscetu
| ctr.
assébiu,
assussegu,
cuntentesa
Modi di dire
csn:
dare aziu = dare matana, fàghere sufrire; is axius de sa morti = su patimentu de s'ora de sa morte
Frasi
immoi fut asseliau, isparéssiu cudhu axiu chi no dh'iat donau pasu ◊ de brios so menguante vivendhe in custos azios ◊ apu biu is axius de su pópulu miu in Egitu (Atus)◊ puru bivendu prenu de axius, s'ómini tenit sa libbertadi de arrefudai e de iscarèsciri is axius ◊ de donos tuos no sias avaru a sos chi patint e sunt in azios (P.Casu)◊ fit prenu de aziu pessandhe chi cussu chi at tocau potiat èssere unu mortu! ◊ issu fut cun cudhu axiu chi no dhu lassada unu momentu, abetendu e timendu ◊ ite pena: s'atziu, sas dudas bos leant s'alientu! (Z.A.Cappai)
Cognomi e Proverbi
prb:
fillus piticus, axius piticus: fillus mannus, axius mannus!
Traduzioni
Francese
angoisse
Inglese
anguish
Spagnolo
angustia
Italiano
angòscia
Tedesco
Angst.
àgiu , nm: àgliu,
àlgiu,
allu,
axu 1,
azu Definizione
genia de erba chi si prantat po cundhimentu: faet a conca pitica, a silibbas (o isprigos) a mesa luna, donniunu cun su pigiolu suo, cun s'atza a parte de aintru, de sabore forte meda; po fàere s'àgiu nou s'interrat sa silibba chi tzeurrat, faet su pigione cun is fògias e asuta torrat a fàere sa conca / genias de erba chi narant cun custu númene: allu de margiani = zenia de frore chi narant campanedhas (Leucojum vernum), allu de carroga (Allium roseum, A. rotundum, A. subhirsutum), allu de àcua (Butomus umbellatus)
Sinonimi e contrari
cdh. àciu
Modi di dire
csn:
èssiri una borta a. e un'atra cibudha = no àere frimmesa; pistare a unu chei s'azu = surrai meda; andai allu e torrai cibudha = lassàresi cumbínchere cun tropu fatzilidade, no zúghere frimmesa; abarrai cun allu e cun axedu = itl. con un palmo di naso, pigau in giru, fatu a befe
Frasi
pro còghere fae frisca a landhinu bi cheret azu a foza ◊ po su pisci a iscabéciu si fait fritedhai s'allu in s'ollu cun su perdusèmini e cunserva de tamatas
2.
los at lassados a fiagu de azu de su banzu chi lis at dadu
Cognomi e Proverbi
smb:
Aggiu, Azzu
Terminologia scientifica
rbc, cndh, Allium sativum
Etimo
ltn.
allium
Traduzioni
Francese
ail
Inglese
garlick
Spagnolo
ajo
Italiano
àglio
Tedesco
Knoblauch.
àgiu 1 , nm: aju* Definizione trancuillidade, comodidade, su pòdere fàere sa cosa comente si bolet Frasi chie bat in presse torrat in àgiu 2. àgiu tenet de giamare!…
agiuài , vrb Definizione pònnere, acapiare su giuale a is corros de is boes Sinonimi e contrari giúnghere | ctr. igiúgnere Etimo srd.
agiuaméntu , nm Definizione su agiuai, su giúnghere is boes Sinonimi e contrari agiobadura, giungidura Etimo srd.
agiuàre agiadài
agiúat , avb Definizione agiuat chi no bi so mancu andhadu = antzis, no bi so mancu andhadu!
agiubbàre , vrb: giubbare* Sinonimi e contrari abburgare, impogiare / imbelghere Frasi su sole est prontu a agiubbare in su mare apalas de is montes.
agiubulài , vrb Definizione atuai, agiudare a unu a si pònnere unu càrrigu a codhu.