atapadína , nf Definizione atapadas a meda, una aifatu de s'àtera Etimo srd.
atapadíta , nf: atapaditza Definizione
trapa, genia de pigione chi faet su niu in terra in mesu de is laores: abbitat e nidat in Sardigna, est una calidade de is atrapaditas
Sinonimi e contrari
acucadita,
acucapedra,
alàuda,
alimannu,
apatapata,
apataderra,
arenarza,
atacaterra,
atrapadita,
camparitza,
cucubiu,
irrighinatza,
iscrianissa,
papaditza,
piatarita,
sterrighinatzu,
terranu,
terrighinatza,
ungallonga
Terminologia scientifica
pzn, lullula arborea familiaris, melanocorypha calandra, calandrella brachydactyla, alauda arvensis cantarella
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
alouette
Inglese
skylark
Spagnolo
alondra moñuda,
calandria,
alondra
Italiano
tottavilla,
calandra,
calandrèlla,
allòdola
Tedesco
Heidelerche,
Kalanderlerche,
Kurzzehnlerche.
atapadítu , agt Definizione nau de ccn., chi est coment'e bregungiosu, guvardu Sinonimi e contrari bergungiosu, timiditu.
atapadítza atapadíta
atapadúra , nf Definizione su atapare, giare atapadas, atumbadas Sinonimi e contrari atapamentu Etimo srd.
atapài , vrb Definizione andhare o iscúdere a pitzu de calecuna cosa de malesaura po pagu atentzione, imbàtere, lòmpere a unu logu nau fintzes in su sensu de arrennèscere a cumprèndhere) Sinonimi e contrari addabbiai, atafai* Frasi nci apu atapau is peis a una bassa ◊ tui ses ancora bagaria e no s'iscít cun chini nci as a atapai!◊ gei ses una cosa cussa de no si cumprendi apari, ma immoi gei ci seu atapau!
atapài 1 , vrb: atapare,
atzapare 1 Definizione
iscúdere, fèrrere a ccn. logu o a ccn. cosa; iscutulare / iscalpas de atapare = iscarpas pro campu, de orropu
Sinonimi e contrari
aciapuai,
addabbai,
addrobbulare,
atumbae
/
arrúiri
/
ischirchinare,
iscontriai
Frasi
sas undhas de su mare andhant a si atapare a sos iscóglios ◊ su destinu mi at gitu contra a bentu e in iscóglios atapadu ◊ su bentu at atapadu sas naves totu apare ◊ su coro dhi atzapat che limbatzu de campana (I.Patta)◊ si arruit atapat is murrus a terra!
2.
si atapat che colora morzendhe
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
battre
Inglese
to hurl
Spagnolo
sacudir,
arrojar
Italiano
sbàttere,
sbatacchiare
Tedesco
schlagen.
atapàju , nm: tampaju* Definizione
genia de pigione mannu papadore de petza
Sinonimi e contrari
astore
Frasi
cun sos ogros che atapaju miraia una pisedha ch'incantaiat ◊ in su gialdinu ponedibbei a tentare: mira chi bi est s'atapaju!
Terminologia scientifica
pzn, buteo buteo
Traduzioni
Francese
buse
Inglese
buzzard
Spagnolo
ratonero común
Italiano
poiana
Tedesco
Mäusebussard.
atapaméntu , nm Sinonimi e contrari
atapadura
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
claquement
Inglese
slamming
Spagnolo
sacudida
Italiano
sbattiménto
Tedesco
Schlagen.
atapanòte , nm Sinonimi e contrari passalidolta Terminologia scientifica pzn Etimo srd.
ataparatàda , nf Definizione cosíngiu de bestimentu segau o istampau Sinonimi e contrari aconciadura, acónciu, aderetzu, arràngiu, tapulada Etimo srd.
ataparatàre , vrb Definizione
pònnere o cosire taparatos
Sinonimi e contrari
aciapuai,
ammeditzare,
apuntroxai,
atrapulai,
tzapugnire
Traduzioni
Francese
rapiécer
Inglese
to patch (up)
Spagnolo
remendar,
zurcir
Italiano
rattoppare
Tedesco
flicken.
ataparatàu , pps, agt Definizione de ataparatare.
ataparàtu , nm Definizione
taparatu cosiu, acónciu chi si faet a unu bestimentu istampau o segau
Sinonimi e contrari
apuntroxadura,
tapuladura
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
rapiècement
Inglese
patch
Spagnolo
parche
Italiano
rattòppo
Tedesco
Flicken.
atapàre atapài 1
ataparràre , vrb Definizione abbruxare, istampare a ischintídhias de fogu.
atapatàpa , avb Definizione atumbandho de unu logu o de una cosa a s'àtera, atumbandho sèmpere Sinonimi e contrari feriveri, stumbistumbi.
atapiài , vrb: tapiai Definizione
fàere tàpios, muros de terra po serrare / a. sa porta = serrare sa zanna
Sinonimi e contrari
intapiai,
serrai
Etimo
ctl., spn.
(a)tapiar, tapiar
Traduzioni
Francese
clôturer
Inglese
to enclose
Spagnolo
tapiar
Italiano
recintare
Tedesco
einfrieden.
atàpida, atàpidu atàbbida
atapiedhàu , agt Definizione chi istat isserrau in domo Etimo srd.