bochiàre , vrb Definizione nàrrere o foedhare a boghe arta, a tzérrios Sinonimi e contrari abbochinare Frasi ammèntati - lu bóchiat su tziedhu canno lu biet isserghenne -, si a domo tua benit su pógheru cossòlalu! ◊ su cumpanzu l'at bochiadu de l'ispetare ca fit benenne Etimo srd.
bochibbàbbu , nm Definizione
chie bochit su babbu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
parricide
Inglese
parricide
Spagnolo
parricida
Italiano
patricida
Tedesco
Vatermörder.
bochidòre , nm: bocidori,
botzidore,
ocisore Definizione
chie bochit o at mortu (animales o gente)
Sinonimi e contrari
moltore
Frasi
su botzidore punghiat su porcu tropeitu e su mere golliat su sàmbene
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
tueur
Inglese
killer
Spagnolo
asesino
Italiano
uccisóre
Tedesco
Totschläger,
Mörder.
bochidórju, bochidórzu , nm: bocidroxu,
butzidorju,
ocidroxu Definizione
logu inue bochint is animales; su bochimentu de is animales
Sinonimi e contrari
ammatzadógiu,
mocidórgiu,
spangadórgiu
/
bochidura,
bochimentu,
bochisura,
chisura,
destrossa,
strossa
Frasi
sos pacos pecos chi mi sunt restaos timo chi che los zuta a bochidorju ◊ aintru de su bocidroxu tocant de gortedhu…
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
abattoir,
abattage,
boucherie
Inglese
slaughterhouse,
slaughter
Spagnolo
matadero,
matanza
Italiano
mattatóio,
eccídio
Tedesco
Schlachthof,
Schlachthaus,
Gemetzel.
bochidúra , nf: bocidura Definizione
su bochíere / a bocidura = in manera de ndhe mòrrere, a tropu, a mal'istropiadura
Sinonimi e contrari
bochimentu,
bochisura,
chisura
2.
in cust'iscola si faint istudiai a bocidura!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
abattage
Inglese
slaughtering
Spagnolo
matanza
Italiano
macellazióne
Tedesco
Schlachtung,
Schlachten.
bochíere , vrb: bocíara,
bocie,
bocíere,
botzíere,
buchíere,
ochídere Definizione
leare sa vida a unu, a un'animale
Sinonimi e contrari
assessenai,
bochí*,
igerbedhare,
mociri,
scerbedhai
Frasi
a bochíere tocat a Deus
Traduzioni
Francese
tuer,
abattre
Inglese
to kill
Spagnolo
matar
Italiano
uccìdere
Tedesco
töten,
umbringen.
bochigabàdhu , nm Definizione
genia de erba, tóssica
Terminologia scientifica
rba, Gratiola officinalis
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
gratiole
Inglese
hedge-hyssop
Spagnolo
graciola
Italiano
graziòla
Tedesco
Gnadenkraut,
Gottesgnadenkraut.
bochijólu , agt, nm Definizione
chi o chie costumat a bochíere
Sinonimi e contrari
bochidore,
moltore
Frasi
cussu est unu mostre bochijolu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
assassin
Inglese
killer
Spagnolo
asesino
Italiano
assassino
Tedesco
mörderisch,
Mörder.
bochiméntu , nm, nf: bocimenta,
bocimentu Definizione
su bochíere, sa faina de bochíere
Sinonimi e contrari
bochidorju,
bochidura,
bochisura,
chisura,
moltolzu
Frasi
bocimentu de su procu ◊ dhus ant arrestaus luegus apustis de sa bocimenta ◊ dhus ant castigaus a penas grais po su bocimentu de un'ómini
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
abattage
Inglese
slaughtering
Spagnolo
matanza
Italiano
macellazióne
Tedesco
Schlachtung,
Schlachten.
bochinàre , vrb: abbochinare, boghiare, boghinare, boxinai, vochinare Definizione pònnere boghes, pigare a boghes, foedhare a boghes Sinonimi e contrari abberriare, abboigare, aboriai, atzerriai, berchidai, iscramorai Frasi comintzabant a bochinare pro los lassare colare ◊ "Sas manos sicas!" bóchinat sa muzere, incrapudhia ◊ l'at bochinau a dassare sas tristuras, ca li pariat pranghendhe ◊ inoghe pioet mudímine, mancu s'ibbirràglia si atrivit a boghiare Etimo ltn. *vocinare.
bochíre bochí
bochisórzu , nm Definizione prochedhu bellu a bochíere, de pagos meses Sinonimi e contrari achisógliu, chisorju, isórgiu, ochisolzu*.
bochisúra , nf Sinonimi e contrari
bochidura,
ochisura*,
chisura,
masellonzu
Traduzioni
Francese
abattage
Inglese
slaughtering
Spagnolo
matanza
Italiano
macellazióne
Tedesco
Schlachtung,
Schlachten.
bòcia bòce
bòcia 1 , nf Definizione
genia de fatura de unos cantu bestimentos de fémina, coment'e ufradas, a bòcia
Etimo
ctl.
botxa
Traduzioni
Francese
bouillon
Inglese
puff
Spagnolo
bullón
Italiano
sbòffo
Tedesco
Puff.
bociàda , nf Definizione cropu de bòcia, cropu Etimo srd.
bociài , vrb Definizione fàere unu bestimentu (de fémina) a bòcia Etimo srd.
bociài 1 , vrb: botzare Definizione averguare chi unu no at fatu bene una prova (in iscola, in cuncursos) e no at dimustrau de ischire su chi depet o dhi pregontant Sinonimi e contrari iscorcorigare Etimo itl. bocciare.
bocíara bochíere