inciuríu inciadíu
inciuròsa , nf Sinonimi e contrari cimbrea, cochera, coichina, cotóbbia, imbreachera Etimo srd.
inciurpài , vrb: insurpai,
insurpare,
inturpare,
intzurpai,
intzurpare,
itzurpai Definizione
essire o fàere tzurpu, menguare o bènnere mancu sa vista e, in cobertantza, sa capacidade de cumprèndhere, bíere s’arrexone, su giustu, sa cosa giai crara
Sinonimi e contrari
atzecare,
incegai,
inturpire,
intzeghire,
tzurpai
Frasi
seu beniu po fai biri a is itzurpus e po itzurpai a chini nat ca nci bit
2.
surdos e inturpados, faghent sa gherra cumbintos de leare sa vitória! ◊ intzurpada dea su dinare s’iat béndhiu sa cusciéntzia e s’ànima a su tiàulu ◊ sas banidades inturpant sa zente ◊ totu intzurpadu de sa passione abbratzat sa mundhana professione
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
crever les yeux,
aveugler
Inglese
to blind
Spagnolo
cegar
Italiano
accecare
Tedesco
blind machen,
blind werden.
inciurpàu , pps: inturpau Definizione
de inciurpai
Sinonimi e contrari
intzecau
Traduzioni
Francese
aveuglé
Inglese
blinded
Spagnolo
cegado
Italiano
accecato
Tedesco
blind geworden.
inciuspiài incespiài
inciústa , nf Definizione su s'inciúndiri Sinonimi e contrari ifusta, ifustura Frasi de basca e de inciustas gei nd'at pigau fendi su postinu!… (E.Tola) Etimo srd.
inciústu , agt, pps: insustu,
isciustu,
issustu,
sciustu Definizione
de inciundi; chi dhi at fertu abba, chi giughet abba o cosas deasi / isciustu che carroga = colagola, tirchiatírchia
Sinonimi e contrari
abbugnadu,
ifustu
| ctr.
asciutu,
istréxiu
Frasi
si at issustu sos pódhighes in s'abba santa
2.
est insustu de suore ◊ sas fozas de sos àlvures parent insustas in s'oro ◊ s'erba est inciusta de arrosina ◊ sa vida est custa: sa luna budhia e s'abba issusta! ◊ in moris isciustus de ódiu ammostat duus ogus de pantàsima ◊ est difícili chi cussus cambus inciustus tengant a pampa
Traduzioni
Francese
mouillé
Inglese
wet
Spagnolo
mojado
Italiano
bagnato
Tedesco
durchnäßt.
inciustúra , nf Definizione su èssere isciustu, fintzes tretu isciustu cun abba meda, lurtzina Sinonimi e contrari abbadinu, allarzu, bràina, ifustura, lotzina, sfustori, sfustura Frasi su mestieri de su maistu de pannu est sanu, trabballat aintru, sentza de inciustura ◊ de inciusturas cantu ndi apu pigau in notis de àcua, fendi su pastori!… Etimo srd.
inciuvíri , vrb Definizione calare o abbasciare una cosa a fundhu, aintru de calecun'àtera cosa (es. abba, ludu) Sinonimi e contrari aciufae Frasi mi ant tocau sa màchina: calincunu càmiu nci at inciuviu su còfanu.
incivíri , vrb Definizione intzertare, fàere intzertu, fàere bene fintzes no ischindho comente Sinonimi e contrari ingertai, intzichire.
incivíu , pps, agt Definizione de inciviri; chi est andhau o arresurtau bene Sinonimi e contrari ingertau, revéntidu.
incixíe, incixíri incillíri
incixiristàri inchighiristài
inclàustru , nm Sinonimi e contrari cumbentu, monastériu.
inclavadúra , nf: incravadura Definizione su inclavare Sinonimi e contrari cravadura, incravamentu, puntzadura | ctr. iscravadura Etimo srd.
inclavài, inclavàre , vrb: incravai,
incravare,
ingravare Definizione
pònnere is craos, firmare cun is craos, nau mescamente de Cristos o de unu apicau a sa grughe; firmare, agguantare firmu coment'e ponendho craos
Sinonimi e contrari
crocifissare
/
ciaitare,
cravillai,
inciaire,
incravillai,
ingiaitare,
obbilai
| ctr.
isclavai
Frasi
de Deus su Fizu divinu su mundhu at créfiu salvare candho in sa rughe si est lassau incravare (G.Caddeo)◊ su buginu dh'abbrancat una manu po si dha incravai ◊ po ti èssi postu tanti amori ti dh'as bófiu incravai
2.
citu, no musciat, incravau in fundu de s'errori
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
crucifier,
enfoncer,
fixer
Inglese
to crucify,
to hammer
Spagnolo
crucificar,
enclavar
Italiano
crocifìggere,
confìggere
Tedesco
kreuzigen,
annageln.
inclinàda , nf: incrinada Definizione su merie candho est cumenciandho a iscurigare Sinonimi e contrari immurinadorzu, inchinadorzu, interighinada, interinada, intríchinu, irmurinada, iscuricada, iscurigadolzu, murriadrosu Frasi sos puzones a trumas beniant a drommire a s'incrinada ◊ comintzesit su sero a s'inclinada a pròere: ite notada de abba! Terminologia scientifica sdi Etimo srd.
inclinadórzu inchinadórzu
inclínu inchínu
incluíri , vrb Definizione pònnere o cunsiderare in mesu, betare a mesu de calecuna cosa, pònnere impare cun àtera cosa Etimo spn. incluir.