lerdelèrde ledrelèdre
lerèdha, lerédhia larèdha
leredhiàre , vrb: loredhai Definizione nàrrere lerédhias, isciolórios, abbarrare foedhandho tanti po foedhare Frasi chie est leredhiandhe, chie giocandhe a sa murra ◊ loredhendhi ses, tui! Etimo srd.
lerédhina larèdha
leredhiósu, leredhósu laredhósu
lerédhu larèdha
léria lèra
lériga , nf Definizione tretu tundhu túndhiu in sa sedha de su cúcuru chi unu tempus giughiant is preedes Sinonimi e contrari chérica*.
lerigòri , nm Definizione marcu druchesau in sa carre, in sa pedhe, po pistadura Sinonimi e contrari frincu, leidora, libidore, lidigori*, macru, pistadura, sambellutau.
leriléri , avb Definizione pigai una cosa l. = a irmasionu, a illériu, chentza presse.
lérina , nf Definizione cosa in posidura de longu, una aifatu de s'àtera totu a longu a longu; chistionu, moida chentza cabu, tanti po istare foedhandho, naendho / nàrrere, fàghere cosa totu a una l. = totu a una borta, chentza tasire Sinonimi e contrari arrenghera, cordu, fibera, fila, filerina, giuali, órdine / ciaciarra, ciaramedha, illériu, issollóriu, laredha Frasi una lérina de fae semenada ◊ ealla, como, tota custa zentória tuchendhe a lérina a sa festa ◊ babbu gighiat su cosse chin duas lérinas de butonedhos ◊ nareit una lérina longa de númenes chi ischiat (G.Addis) 2. lesset su piantu, ca si sighit cun cussa lérina campat pagu ◊ daghi intendho sa lérina de sos betzos, iscacàglios de risu de giovanedhas, tia chèrrere cantare in mesu insoro ◊ est a lérina che trainu Etimo srd.
lerinósu , agt Definizione nau de ccn., chi acostumat a istare a lérina foedhandho a irbéntiu, chi faet orròschere; fintzes chi est acasagiadore, chi erricit s'istràngiu Sinonimi e contrari illeriadu, laredhosu Etimo srd.
lerisónu , agt Definizione chi acostumat a abbarrare totu brutu Sinonimi e contrari cadhóciu, cadrangiosu, lorinosu*, mughedhosu, pingosu, sodrigosu | ctr. límpiu, netu.
lerógiu lellózu
lèrta , nf Definizione genia de atentzione chi si giaet po calecuna cosa chi podet acontèssere / istare a sa l. = dendhe tentu, a origas allutas Sinonimi e contrari abbiza Frasi fustis totus a sa lerta e si ndi seus acataus! ◊ so, pro no ti pèrdere, a sa lerta e sempre a cantu poto ti difendho (I.Porcheddu)◊ fit sèmpere a sa lerta candho intendhiat lumenandhe carchi santu Etimo itl. all'erta.
lertòne , nm Definizione unu bonu a nudha e de cumportamentos metzanos Sinonimi e contrari casticatu, iltrudhadu, indelvesu, innangaradu, isente, managu | ctr. àbbile, abbistu Frasi ello no s'est frustau a mi mutiret a mi cumbidare, cussu lertone bombicosu, chene ischire sa terra chi lu zuchet?! (P.Pireddu)
lértzinu , agt, nm Definizione
chi o chie portat is ogos trotos, chi est lertzu de ogos
Sinonimi e contrari
gheltzu,
gréciu,
ocrighertzu,
ocritortu,
màcinu,
sghérciu
Traduzioni
Francese
strabique,
atteint de strabisme,
louche
Inglese
squinting,
squinter
Spagnolo
estrábico
Italiano
stràbico
Tedesco
schielend.
lértzu, lérzu léltzu
lèsca , nf: gliesca,
liesca Definizione
orrugu minore de calecuna cosa chi ndhe andhat o chi si ndhe segat e fintzes su pódhine prus grussu; a logos fintzes fita de pane / assutu che lesca = assutu che pilisca; min. leschigedha
Sinonimi e contrari
alciuza,
àstua,
doladu,
iscata,
isciapa,
schedra
Frasi
po fai su sinnali "pitzu cavu" a is animalis, de s'origa ndi segant una lesca chi abarrat pendi pendi
2.
tancat sos ogros finas a si bídere petzi una lesca de lutzigura ◊ cantu lescas ais fatu de crachina in cudhu forru!…
Etimo
ctl.
llesca
Traduzioni
Francese
éclat
Inglese
sliver
Spagnolo
astilla,
esquirla
Italiano
schéggia
Tedesco
Splitter.
lescensciàre , vrb: licensiai,
lissentziai,
lissentziare Definizione
pònnere o giare fine a un'incàrrigu, a un'impreu; giare o pigare sa licentza o diproma a s'acabbada de is istúdios; andharesindhe, dispedire
Sinonimi e contrari
dipaciare
/
dispedire
Traduzioni
Francese
renvoyer,
débaucher,
licencier,
décerner un certificat d'études
Inglese
to dismiss,
to confer a diploma on
Spagnolo
despedir,
licenciar,
irse
Italiano
licenziare
Tedesco
kündigen,
entlassen (aus der Schule),
verabschieden.