sciampullinài sciampuinài
sciàmpullu , nm Definizione su sciampullai Sinonimi e contrari assucada, isciuchitada, sciampullamentu Frasi no intendis s’adiosu tzerriau allupau de su sciàmpullu de is undas? (T.Piredda) Etimo srd.
sciancài , vrb Sinonimi e contrari iscumbesciare Etimo itl. sciancare.
sciancasciànca , avb Definizione andai s. = camminare a pelea, tzópia tzópia Etimo srd.
sciancàu , pps, agt Definizione de sciancai; chi andhat a tzopu / s. che unu càvuru = illumbadu deretu Sinonimi e contrari iscianchiu, scianchedhau, tzancanu 2. est andendi a pei ma est totu sciancau!
scianchedhàu , agt Definizione chi andhat a tzopu Sinonimi e contrari iscianchiu, sciancau, tzancanu Etimo srd.
scianchilisciànchili, scianchisciànchi , avb Definizione manera de camminare tzantzigandho is nàdigas, comente faent is piciocas, e fintzes coment'e andhandho tzópia tzópia Sinonimi e contrari cerrixerri Frasi gi est pagu afragellada, cussa picioca, totu tinta in faci, totu scianchiscianchi, caminendi cerrixerri! 2. biendi su cani currendi sciànchili sciànchili ndi at tentu làstima (F.Carlini) Etimo srd.
scianchitài , vrb Sinonimi e contrari bantzicare, chigliare, lachedhare, sachedhare, sansiae Frasi su bentu est scianchitendi un'ocalitu coment'e una péndula Etimo srd.
scianchítu , nm Definizione su scianchitai, genia de trémia, de iscutalada Sinonimi e contrari sachedhada, sàdhidu Frasi a dogna scianchitu perdiat unu paghedhu de farra de su sacu ◊ sa màchina est benendi a innantis totu a scianchitus Etimo srd.
scianiàda , nf Definizione betada de abba comente si podet fàere de un'istrégiu (es. lavamanu) faendhodha orrúere ispartzinada Sinonimi e contrari arrusciada, ispertzada, paspiada Frasi gheta una scianiada de àcua a sa figumorisca po dha limpiai bèni!
sciantósu , agt Sinonimi e contrari bantaxeri, brafanteri, fanfarrone, pageri Frasi sa filla de sa panatera boliat fai sa sciantosa e si at comporau su bestiri prus bellu ◊ marxani iat pédriu sa coa, ma no su fítziu de girotai a trevessu: a nai sa beridadi de sa dí fut prus pagu sciantosu.
sciapidài , vrb: isciapidai* Definizione fàere isciàpidu, pèrdere o fàere pèrdere (o fintzes cambiare) su sabore a is cosas de papare o de bufare; in cobertantza, nàrrere isciollórios, iscioloriare Sinonimi e contrari isaboriare | ctr. assainetare, insaboriai 2. càstia chi mi dha bolis acabbai: tengu pagu gana de mi sciapidai cun tui!
sciapidòri, sciapidóriu , nm: isabidóriu* Definizione cosa nada cun pagu cunsideru, chentza seru, cosa de gente pagu sàbia Sinonimi e contrari bambiore, ibbàmbiu, illériu, isapidoria, isapidura, iscàntaru, issapidesa, lofiori, scassolu, sciabóriu Frasi no dhus subèngiu, ma at nau una surra de sciapidórius ◊ po su coru bonu chi portas perdonu totu is sciapidórius chi as fatu fintzas a oi.
sciàpidu , agt: isàpidu* Definizione
nau de cosa de papare, chi no portat sabore, o ndhe portat pagu o de pagu contu; nau de gente, chi est de ideas metzanas, chi narat isciolórios
Sinonimi e contrari
bacocu,
bambarru,
bambu,
isaliadu,
nuscentri
| ctr.
sàbiu
2.
it'ómini sciàpidu, custu!
Traduzioni
Francese
fade,
niais
Inglese
silly
Spagnolo
insulso,
soso
Italiano
insulso
Tedesco
fade.
sciapidúra , nf: isapidura* Sinonimi e contrari
bambiore,
bambura,
illériu,
isabidóriu,
isapidoria,
sciabóriu
Traduzioni
Francese
fadeur,
niaiserie
Inglese
silliness
Spagnolo
sosería
Italiano
insulsità
Tedesco
Fadheit.
sciapotèi , cng Definizione scis poita est? (ma nau coment'e ispiegatzione) Sinonimi e contrari poita Frasi no dhi fiat pràxia sa cosa, sciapotei ca cussu trabballu no fiat carculau.
sciarambàta , nf Definizione ispantamata, inginnu, ingestu, manera de fàere de is bufones po fàere erríere.
sciarbàda , nf Definizione abbada, aciunta de abba Frasi su lati no si arrescotat ca dhi dongu una bona sciarbada de abba.
sciàri sciài
sciarinài , vrb Definizione
fàere a farra, a farinos, pistare a pruine
Sinonimi e contrari
irfarfaruzare,
irfarinare*
Frasi
as a perdi su sonnu aconcendi teulàcius chi si sciarinant…◊ chi ti cassat asuta, cussa perda ti sciarinat!◊ apu sciarinau is leas
Traduzioni
Francese
écraser,
broyer,
pulvériser
Inglese
to grind,
to pulverize
Spagnolo
triturar,
pulverizar
Italiano
stritolare,
polverizzare
Tedesco
zermalmen,
zerpulvern.