Definizione Definizione
Sinonimi e contrari Sinonimi e contrari
Modi di dire Modi di dire
Frasi Frasi
Cognomi e Proverbi Cognomi e Proverbi
Terminologia scientifica Terminologia scientifica
Etimo Etimo
Traduzioni Traduzioni
étnicos:
cadhuresu | cdh. |
corsicanu | crsn. |
catalanu | ctl. |
catalanu aragonesu | ctl.a |
tedescu | deut. |
inglesu | engl. |
ispagnolu | esp. |
francesu | frn. |
grecu | grc. |
grecu bizantinu | grcb. |
germànicu | grm. |
italianu | itl. |
italianu lígure | itl.l |
italianu lombardu | itl.lm |
italianu napolitanu | itl.n |
italianu piemontesu | itl.p |
italianu sicilianu | itl.s |
latinu | ltn. |
latinu eclesiàsticu | ltne. |
latinu medievale | ltnm. |
malesu, de Malacca | mls. |
púnicu | pnc. |
àrabbu | rbb. |
àrabbu magrebbinu | rbb.m |
sardu | srd. |
sardu antigu | srdn. |
tabbarchinu | tbr. |
tataresu | ttrs. |
generales:
agetivu | agt. |
animales de allevam. | anall. |
animales arestes | anar. |
animales de abba | anb. |
animales raros | anra. |
ainas | ans. |
antigu, antigamente | ant. |
artículu | art. |
astronomia | astr. |
antunnas/codrolinu | atn. |
ausiliàri | aus. |
avérbiu | avb. |
baroniesu | bar. |
Bíbbia | Bb. |
bidha | bdh. |
bufóngiu | bfg. |
boghe de animale | bga. |
benidore | bnd. |
bíngia | bng. |
bestimenta | bst. |
boghe de verbu | bvrb. |
campidanesu | camp. |
calecunu/a | ccn. |
calecuna cosa | ccs. |
cunfronta | cfr. |
chímicu | chm. |
colores | clr. |
cumplementu | cmpl. |
erbas de cundhire | cndh. |
congiuntzione | cng. |
congiuntivu | cong. |
Cuncíliu Plenàriu Srd | CPS |
Canzoni pop. di Sard. | Cps |
cantones populares srd. | cps. |
partes de sa carena | crn. |
cerpiu/bobboi | crp. |
animale croxiu | crx. |
comente si narat | csn. |
calesisiat | css. |
costúmenes | cst. |
contràriu | ctr. |
cunditzionale | cund. |
domo | dmo. |
druches | drc. |
Èsodu | Es. |
Evangélios | Ev. |
fémina | f. |
fantasia (cosas de f.) | fnt. |
frores | frs. |
àrbures de frutuàriu | frt. |
físicu, pertocat sa física | fs. |
Génesi | Gén. |
gerúndiu | ger. |
giogos | ggs. |
imperfetu | imp. |
imperativu | impr. |
indicativu | ind. |
infiniu | inf. |
intransitivu | intrs. |
incurtzadura | intz. |
iscritu | iscr. |
it’est? | its. |
linnas de òpera | lno. |
logudoresu | log. |
laores | lrs. |
mascu | m. |
megabbàiti | Mb. |
móbbile, mobbília | mbl. |
medidas | mds. |
miriagramma | mgr. |
minore/diminutivu | min. |
maladias | mld. |
mànigos | mng. |
massaria | mssr. |
matas/tupas | mt. |
matemàtica | mtc. |
metallos | mtl. |
matas mannas | mtm. |
matas raras | mtr. |
númene fémina | nf. |
númene, nm. mascu | nm. |
númene iscientíficu | nms. |
nara!/pronúncia | nr. |
su naturale | ntl. |
interrogatigu | ntrr. |
Números (Bb.) | Núm. |
nuoresu | nuor. |
òperas antigas | opan. |
persona (grammàtica) | p. |
plurale | pl. |
pane | pne. |
poéticu | poét. |
prus che passau | ppas. |
particípiu passau | pps. |
provérbiu | prb. |
prendhas | prd. |
preide, crésia | prdc. |
prepositzione | prep. |
presente | pres. |
professiones | prf. |
pronúmene | prn. |
pronominale | prnl. |
propositzione | prop. |
pische, pisca | psc. |
piscadore | pscd. |
pastoria | pstr. |
parentella | ptl. |
pigiones | pzn. |
erbas arestes | rba. |
erbas de cura | rbc. |
erbas linnosas | rbl. |
parte de erba, de àrbure | rbr. |
erbrúgios | rbz. |
erbrúgios coltivaos | rbzc. |
riflessivu | rfl. |
armas | rms. |
minutu segundhu | s. |
sabores | sbr. |
is abes | sbs. |
sa die | sdi. |
singulare | sing. |
sonajolos | sjl. |
su logu | slg. |
sambenaos | smb. |
sonalla/sonàgia | snl. |
usàntzias | sntz. |
sessuale | ssl. |
istrégiu | stz. |
tempus cronológicu | tpc. |
tempus metereológicu | tpm. |
transitivu | trns. |
trasportos | trps. |
tessíngiu | ts. |
unu po medas | upm. |
variante/variantes | var. |
verbu | vrb. |
verbale | vrbl. |
genias fe carena | zcrn. |
| |
| |
A./c. S’istedhu * in d-una variante o sinónimu inditat in cale de custos est posta s’etimologia; in s’etimologia narat chi cussa est s’etm. suposta.
taulínu , nm Definizione
genia de mesa po si pònnere a iscríere, a istudiare o àteru
Etimo
itl.
tavolino.
taulíta , nf Definizione
tàula pitica, fine; donniuna de is duas origas de s'arau / pane caladu a t. = panevresa chi no bi at pesadu e cotu essit male, no ispizat
Sinonimi e contrari
tabedha
/
ttrs. taurita.
taullòni, taulòne, taulòni , nm Definizione
tàula manna, longa e grussa segada totu parívile, giusta, prus che àteru po fàere su ponte is maistos de muru in is fràigos
Sinonimi e contrari
ttrs. tauroni
Frasi
totu si fadiat sentza de ispendi dinai e fiaus arrenéscius a si fai prestai is taulonis chi serbiant.
taumatúrgu , nm Definizione
chie faet miràculos
Sinonimi e contrari
meraculosu.
tavacàre , vrb: tovecare,
tovocare,
travacare Definizione
nau de istrégiu, coment'e pònnere a covecu, afacau, furriau cun sa buca a fundhu, a su contràriu de comente istat, nau fintzes de àteru in su sensu de bínchere, carragiare àtera cosa
Sinonimi e contrari
acarragiai,
acavacai,
acuguzare,
furriai
Frasi
narant chi sies alta chimbanta metros a su cucurinu e tavacas terrinu nessi pro chimbighentos! (A.Paba)◊ sa sartàina si tovecat cun su crabetore pro fríere.
2.
su surdu bimbirimbó tavacat su serighedhu
tavanía , nf: tevania,
tivania,
tovania Definizione
tianu de cumossare, genia de istrégiu de terra, largu meda, no tanti artu, cun su fundhu tundhu ma ladu, meda prus istrintu de is oros de pitzu, impreau mescamente po impastare sa farra faendho su pane
Sinonimi e contrari
conca 1,
conconedhu,
ischivedha,
lebbreri,
schivu 1,
todinera
Frasi
sa peta, segada e posta in d-una tivania manna, si cundhit e posca s'infelchit in s'istentina
Terminologia scientifica
stz
Etimo
itl.t
tefania
Traduzioni
Francese
maie
Inglese
kneading trough
Spagnolo
artesa
Italiano
màdia
Tedesco
Backtrog.
tavèdha 1, tavèglia, tavèlla
tabèlla
tavernàju , nm Sinonimi e contrari
tzilleràgiu
Etimo
itl.
tavernaio.
tavonédhu, tavunédhu , nm Definizione
tavone piticu, istampighedhu.
tàza , nf Definizione
fita de cosa (es. casu, lardu, síndria); àstua de linna
Sinonimi e contrari
arrogu,
cantu,
tiza
/
alciuza,
doladu,
gliesca,
iscata,
isciapa,
schedra
Frasi
l'at postu a fudhire chin sale che taza de lardu
Etimo
srd.