cumbinài, cumbinàre , vrb: cumminai, cumminare Definizione bènnere s'ocasione; andhare de acórdiu, èssere o pònnere de acórdiu in sa matessi idea, cuncordare cuntratandho po comporare e bèndhere; cuncordare una cosa cun s'àtera, fàere / ind. pres. cumbinat, cúmbinat Sinonimi e contrari acadessi, acontèssere, capitai, costare 1, cuncordai, incapitae, sucèdere / cuncodrai, fàchere | ctr. iscumbinare, iscuncordai Frasi est cumbinadu chi sa die at próidu ◊ si unu si bestit de billutu e gambales, est unu pastore, ateretantu cumbinat a chie est vestitu de pannu: est unu cusinu ◊ si bos cúmbinat de colare in carrela, intrade a domo!◊ est cumbinau totu apari coment'e s'amen pustis de su Babbunostu 2. si cumbinamus bi lu còmporo! ◊ si nos cumbinamus, restamus unidos finas a morte ◊ e cumbinadu azis, pro cussu cómporu? ◊ goi no lu sighimus su cumone, tantu no cumbinamus prus ◊ si no cumbinant in su naturale, oe duos divórtziant! 3. comente ti cumbinat issa pares una mammarosa! ◊ custas cosas tristas inue bi at festa no cumbinant! (Màsala)◊ ite ses cumminanno? Etimo itl. Traduzioni Francese combiner, arranger, se mettre d'accord Inglese to combine, to agree Spagnolo combinar Italiano combinare Tedesco zusammenstellen.

cumpiàchere , vrb: cumpiàghere, cumpraxi Definizione fàere praxere, su si alligrare de una cosa Sinonimi e contrari acuntentae, allegràresi, apagnai | ctr. dispiàchere Frasi si seus bénnius a innòi est po dhus cumpraxi Etimo srd. Traduzioni Francese se réjouir Inglese to please Spagnolo complacer Italiano compiacére Tedesco gefällig sein.

cumportài , vrb: cumportare Definizione nau de cosas de papare o bufare, mantènnere sa naturalesa issoro ammesturandhosi cun àteras; àere una manera de fàere o de istare, mescamente po totu su chi podet pertocare is àteros Sinonimi e contrari agguantai, baliai Frasi custu est unu binu chi cumportat àcua meda 2. custu pisedhu si cumportat bene Traduzioni Francese se conduire Inglese to behave Spagnolo comportarse, portarse Italiano comportarsi Tedesco sich benehmen.

cunsentíre , vrb: cussentire Definizione pònnere a conca, fàere su sàbiu, giare una regulada a is cumportamentos imparandho de is ibbàllios o de is cossígios, portare atuamentos; pònnere a coro una cosa, sentire una cosa Sinonimi e contrari atinai, atoare Modi di dire csn: èssere unu malu a cussentire = testarrudu meda, chi sighit a fai su mali fintzas biendi ca est mali, chi no callat a ciorbedhu; cussentire una cosa = fàgherendhe contu in su sensu de si chessare, de si abbizare chi faghet carchi efetu, dolet, e gai Frasi proendhe a fumare, dego so abbarrau dirmajau, chene cunsentire, e poi abbellu abbellu so torrau in trassa ◊ candho li faedho de su maridu, si cussentit de sas disauras suas e cumintzat a bemire 2. arratza de ómine malu a cussentire: l'at bidu chi custa cosa li faghet male ma no bi cazat! ◊ sas pedras no cussentint, ma su cristianu emmo, ca zughet sos atuamentos! ◊ su fiadu malu a cussentire bidet su male ma lu sighit a fàghere 3. mi so istropiadu, ma no cussentia su dolore cantu s'istropiadura chi mi restaiat ◊ su pisedhu no cussentit ne fritu e ne calura ◊ a ghirare gai a bidha la cussentiat coment'e una birgonza ◊ sa pisedha fit in tertza média s'annu chi fit morta sa mama e sa mancànsia sua l'aiat cussentida meda Traduzioni Francese réfléchir, se repentir Inglese to reform, to reflect Spagnolo reflexionar, enmendarse Italiano riflèttere, ravvedérsi Tedesco nachdenken, sich bessern.

dellezàre , vrb: dillezare Definizione pigare a dilléziu, a befa, giúghere a innóriu, bogare in bregúngia, pònnere s'arréulu a unu Sinonimi e contrari arreulai, mofare, strocillai Frasi perdendhe sa pascéscia, si furrieit a sos chi prus lu fint dellezendhe Etimo itl. dileggiare Traduzioni Francese se moquer Inglese to laugh at Spagnolo burlar, escarnecer Italiano irrídere, schernire Tedesco auslachen, verlachen.

deretàre , vrb: adaretzai Definizione fàere dritu, deretu, pònnere prantau o chi si potzat aguantare a solu, chistire assentau, pònnere adderetu, chi andhet bene o comente si tocat; imbucare, andhare o punnare a cara a calecunu logu, cumenciare a fàere calecuna cosa; fintzes lòmpere, giare a pitzu a ccn. Sinonimi e contrari acampaniare, acodomai, aconciai, aggheretzare, assantai, assetiai, indritare / abiai, comentzari, coviare 1, incaminare, incarrebai, temperare | ctr. isordulare 2. su pastore nche deretabat sas crapas ribu ribu ◊ su pastore at deretau su bestiàmene a su miliacru ◊ at deretau a prànghere, a pròghere ◊ a ube sezis deretandhe? ◊ si deretant a sa funtana a si labare ◊ totu cussas cambiales… giai ti ndhe as a abbizare candho deretant a ti arribbare sos pacamentos! 3. si li dereto a costas che lu collint chin sa panga! Etimo ltn. directiare Traduzioni Francese diriger, se diriger Inglese to direct Spagnolo dirigir, dirigirse Italiano dirìgere Tedesco richten.

disamorài, disamoràre , vrb Definizione pèrdere s'amore, s'istima po ccn. o calecuna cosa Sinonimi e contrari disapegai Traduzioni Francese se détacher, se désaffectionner Inglese to love no more Spagnolo desapegarse Italiano disamorarsi Tedesco die Liebe verlieren.

disapegài , vrb Definizione pèrdere s'amore, s'istima po ccn. o calecuna cosa Sinonimi e contrari disamorai, ispitzigare Traduzioni Francese se désaffectionner Inglese to lose one's enthusiasm Spagnolo desapegarse Italiano disaffezionarsi Tedesco die Zuneigung verlieren.

discaràre , vrb rfl Definizione bogare sa cara, lassare bíere sa cara, fàere a bíere Sinonimi e contrari ifatzolare, iscarare Etimo spn. descararse Traduzioni Francese se démasquer Inglese to take off one's mask, to give oneself away Spagnolo desenmascarar Italiano smascherarsi Tedesco sich demaskieren, die Maske abnehmen.

disgagiài, disgagiàre , vrb: disgazare Definizione illorigàresi, fàere impresse, arrennèscere a fàere sa cosa; mandhàreche a unu, bogarechedhu; iscabbúllere a unu de calecunu óbbrigu Sinonimi e contrari illertire, iscabbúllere, sbodhicai / dipaciare / francare, isumire Frasi si no ti disgazas no dha finis mai custa cosa Etimo spn. desgajar Traduzioni Francese se tirer d'affaire, se rendre libre Inglese to free oneself, to extricate oneself, to let off Spagnolo salir, liberarse Italiano districarsi, disimpegnarsi, dispensare Tedesco sich befreien, davonkommen, befreien (+ Akk).

disigàre , vrb Definizione bènnere a malu puntu de is dispraxeres, de s'afrigimentu, agummai coment'e consumàresi de sa tisichéntzia Sinonimi e contrari indisicare, indisichire Etimo srd. Traduzioni Francese se consumer de douleur, avoir de la peine Inglese to grow sad, to pine away Spagnolo debilitarse por el dolor Italiano intristire, consumarsi per dolóre Tedesco sich verzeheren.

fadhíe , vrb: fadhire, fadhiri Definizione ibballiare, crèdere chi est una cosa candho est un'àtera, pigare una cosa, o a ccn., po un'àtera o un'àteru (intrs. aus. èssere; trans. aus. àere) Sinonimi e contrari confúndhere, faltai, ibbagliare, ifartire, infadhire, irbagiare, sfadhiri | ctr. ingertai Modi di dire csn: fadhire a ccn. cun… = leare a unu creíndhelu un'àteru, cufúndhere s'unu cun s'àteru; fadhíresi mesu mesu = isbagliai in prenu, deunudotu Frasi seo timenno ca siat fadhinnosi ◊ at leadu sa mira a l'isparare ma si l'at fadhidu ◊ a fadhiri nci bollit pagu ◊ no mi seu fadhia: tenemu arraxoni dèu ◊ o intzertu o fadhu ◊ est cassadore bonu: no si ndhe fadhit una ◊ as fadhidu su logu: no ti orizontas piús! ◊ si no mi fadhit sa memória est goi ◊ chi no fadhit sa càriga, intendu arrastu de arracatu! ◊ no vochei sos polcrabos ca mi so fadhidu! ◊ mai mi est fadhitu s'archibbusu ◊ parit chi no fadhat mai su díciu 2. cussu no est Bodale: lu sezis fadhindhe! ◊ pagu surpu: si fadhiat su macitu po trèmini! ◊ fadhidhu cun frade totu ti apo! Cognomi e Proverbi prb: si fadhit limba no fadhit coro Etimo ltn. *fallire Traduzioni Francese se tromper Inglese to mistake Spagnolo equivocar Italiano sbagliare, fallare, sgarrare Tedesco verwechseln, irren.

fadiàe, fadiài, fadiàri , vrb: afadiai, fadicare, fadigare, fatigai Definizione pigare a immarritzone a fortza de trebballare, camminare meda o fàere isfortzu Sinonimi e contrari cansai, istimpidare, istracare, peleai, strachedhai | ctr. pasai, sfadiai Frasi curriant sempri sentza de si fadiai ◊ eus a camminai abbellu e candu si fadiaus si pasiaus ◊ babbu tuo at faticatu note e die pro lassare totu a tie Etimo ltn. *faticare Traduzioni Francese peiner, se fatiguer, accabler Inglese to work hard, to prostrate Spagnolo esforzarse Italiano faticare, prostrare Tedesco ermüden, schwächen.

fichíre, fichíri , vrb Definizione pesare, pònnere prantau, pesaresindhe istrantàgiu, in pei; istichire, pònnere aintru de ccn. cosa a fortza, a incracadura Sinonimi e contrari arritzare, clavai, ficare, fíchere, incasciae, incotzigare, istichire, pesai, pichire, tzacare | ctr. arrúiri, colcare / bocare Modi di dire csn: fichirisí un'idea in conca = tzacaresiche o pònneresi carch'idea in conca; fichire in bonu = ghetai géniu, pònnere amore, leare a bon'ogru; fichire in malu = tènniri malu sànguini a unu, tènniri tírria; èssere comente la fichit = comente l'afilat, acomenti dha pigat; fichire a oju = castiai cun disígiu; fichirebbei su cúcuru (in calecuna cosa)= perderebbei ma sighire a triballare, a fàghere su matessi Frasi fíchidi reu e iscúltami bene! ◊ Giuanne no podet fichire a nudha ca est freadu ◊ candho est essidu su zuighe si ndhe sunt totugantos fichidos ◊ apenas fichidu, intendhet sas ancas modhes, azummai a tremuledha ◊ fichimus turres e digas 2. de sa brigúngia, si nci est fichiu in s'istampu prus piticu ◊ at fichidu unu giau in su muru ◊ fichirinci is didus in buca e circa de ndi caciai totu! 3. cussu nci fichit su nasu in dónnia cosa ◊ si ficheit in conca s'idea de l'apostare tota note pro l'agatare ◊ bi l'at fichida in bonu e lu giughet in pranta de manu ◊ bi l'at fichida in malu e calesisiat cosa fatat no li aggradat ◊ sa zente est comente la fichit: boga sa fama e drommi! ◊ cudha peta fit calda calda chi cheriat fichida a oju pro su fiagu bellu chi teniat ◊ su pastore a bortas faghet annadas bonas e ballanzat, a bortas bi fichit su cúcuru e ndhe perdet sacu e sale Etimo itl. ficcare Traduzioni Francese se lever, enfoncer Inglese to stand up, to stick Spagnolo levantarse, clavar, hincar Italiano alzarsi in pièdi, conficcare Tedesco aufstehen, einschlagen.

foigàre , vrb: froigare Definizione mòvere a foighinu, comente faent is gremes, is bobbois in su ludu (e fintzes forrogare)/ avb: istare a su fóiga fóiga, fróiga fróiga = istare a foighinu, a su moe moe, comente faghent sos lollois in su ludu Sinonimi e contrari foichinare, fruschinare Frasi s'increbudhiat in cara e foigaiat a dresta e a manca sighindhe su movimentu de su ballu tundhu ◊ in su ludu bi at lollois foighendhe ◊ fóigat unu chi si moet abbaidendhe, chirchendhe 2. m'ispanto foighendhe sos "proite?" (C.Puddu) 3. beni a sa conclusione, no istes a su fóiga fóiga! Traduzioni Francese se démener Inglese to fidget Spagnolo agitarse Italiano dimenarsi Tedesco zappeln.

fruschinàre , vrb: afruscinai, fruscinai, fruscinare, fruscinari Definizione mòvere, foigare lestru lestru, passare a súrbiu, istare sèmpere faendho; fintzes piscare a frúschina, ifrichire a frúscina / èssere o istare frúschina frúschina = pistighinzosu, furighedhosu Sinonimi e contrari boltulare, foigare, frusiai, iscabiare, ischirchinare, scemiai, scoetai / trapassai Frasi si frúscinat coment'e un'anguidha ◊ un'àteru cuntipitzu li fit fruschinatu in conca ◊ canno mi apo intesu sa balla franca fruschinànnemi a costatzu mi ne so brutatu ◊ su bremi est fruscinendi in terra ◊ is tziringonis fruscinendi torrant sa badhi che una pingiada de terra farrosa ◊ frúscinat sa folla a dónnia corpu de bentu ◊ su cane frúschinat sa coa candho bidet su padronu 2. a chie no andhaiat a marrare, e lu bidiant semper andhendhe gira gira a fruscinare, li naraiant "preitzosu" ◊ portat su coru fruscinau de su dolori Etimo srd. Traduzioni Francese se démener, frétiller Inglese to fidget, to wriggle Spagnolo agitarse Italiano dimenarsi, guizzare Tedesco zappeln.

furriài , vrb: furriare 1, furriari, vorriare Definizione mòvere a giradura, girare a un'àtera bandha, de si pòdere o de fàere bíere a un’àtera parte, pònnere su de pitzu a fundhu, su de aintru a fora; betare o orrúere a terra de cosa chi istat coment'e prantada; torrare acoa, fàere torrare acoa una cosa andhandho, una cosa chi ferit; fàere fúrriu, torrare a unu matessi logu, torrare a ue s'istat; andhare contras a ccn., mescamente a chie cumandhat o contat de prus; cricare a ccn. po agiudu, pedire cun apédhiu a unu po calecunu praxere, benefíciu; imbitzare a calecuna cosa, betàresi a furare; cambiare Sinonimi e contrari boltare, dòrchere, ghindhare, girai, ifurriare, irbortai, sciurriai / acavacai, boltulare, tambulare / ghirare, recoire / cambiai, mudai Modi di dire csn: furriare che dae balla = torrai acoa, fuiri, lassai a pèrdiri debressi ccn. cosa; furriare de palas = andaisindi; furriare su trugu a una pudha = tirai su tzugu, bociri; furriàresi che gremedha = ischirchinàresi che colora (de su dolore); furriàresi a carchi cosa = furai; furriare su sentidu = ammachiaisí, irbariare; furriàresi a ccn. = (po agiudu), circai agiudu, (po no pònniri menti) arrebbellai; furriai s'istògumu = fàghere a gana mala; furriare manu = (trabballendi) movirisí o trabballai girendi a su contràriu; furriai is fuedhus = istropiare sas peràulas, fàgherelis nàrrere su chi no narant; furriai a unu = cumbíncherelu a carchi cosa, fàghereli cambiare idea; furriai (de sa conca, a unu) = èssere a irbadhinamentu Frasi furriadiche sa cara no ti ferzat cosa a ogros! ◊ sa peta arrustindhe si depet furriare ◊ so fúrriendhe sas cartzitas a s'ala bona ◊ nci fúrriat sa faci a s'àtara parti ◊ sa domo est prena chi no bi at ube si furriare ◊ femu abarrau fúrria fúrria che una tratalia posta in fogu ◊ candho unu si furriàt sa camba no fut a andhare a su dotore 2. chi nci fúrrias sa cascita nci arruit totu sa cosa a terra ◊ chi no papu mi nci fúrriu de su fàmini! ◊ si làssinas ti nche fúrriat s'isterju de su late 3. iseto inoghe, inue giajos tuos furriesint Fenícios e Romanos! (S.Murgia Niola)◊ s'intzeradu fúrriat s'abba ◊ s'atarzu fúrriat fintzas sa balla ◊ cun sa màchina andho a unu tretu largu a furriare ◊ mancu custu frizidore ti fúrriat, a tie! ◊ fúrria sas berbeghes dae su laore ca faghent dannu! 4. a su noti su pobidhu fúrriat a domu ◊ andàt a giogai cun is amigus e furriàt a tradu ◊ su piciochedhu òrfanu si furriàt in domu de sa sorri 5. bidet su perígulu, ma no fúrriat: sighit a imbucare! ◊ za coitat furriendhe candho intendhet su prétziu!…◊ candho at intesu su prétziu at furriadu che dae balla! 6. bollu chi mi perdonis ca mi seu furriada a tui ◊ su malu si fúrriat fintzas a su babbu e a sa mama ◊ sa genti no iscít a si furriai contras a chini tenit sa curpa de nosi fàiri emigrai 7. si no mi azudas tue a chie mi fúrrio? ◊ domandaus sa miserigórdia de Deus e po èssiri iscurtaus nosi furriaus a Gesugristu 8. ses istau sempre malu furriannodi a su bestiàmene domau! 9. est aturada muda coment'e furriada a perda ◊ no mi apu a furriai mancu a dinai, nou! ◊ onzi consolu che lis est furriadu in prantu ◊ si no fúrriat bentu andhamus male ◊ si sunt brighendhe e mi paret chi che la fúrriant a corpos! ◊ custas peràulas che las furriamus in àteras limbas ◊ cussu est unu chi no si lassat furriai Cognomi e Proverbi prb: su burricu si fúrriat a su majolu Etimo srd. Traduzioni Francese tourner, retourner, s'adresser, se révolter Inglese to turn (over again), to address, to rebel, to go back Spagnolo revolver, volcar, volver atrás, dirigirse, sublevarse Italiano voltare, rivoltare, ribaltare, svoltare, tornare indiètro, rivòlgersi, ribellarsi, rivoltarsi, insórgere Tedesco wenden, zurückkehren, sich wenden, sich empören.

furrietàre , vrb: furriotai Definizione fàere furriotos, istare a furriebborta, a su fúrria fúrria, mólia mólia, a s'andhetorra chentza ndhe fàere fine, perdendho tempus; èssere a furriamentos de conca e bíere su logu totu furriandho Sinonimi e contrari furriai, girai Frasi fiat totu sa noti furriotendi ca fiat fendi unu sonnu trumbullau ◊ bai, cica is pegus e no t'istentis furriotendi! ◊ si bient cópias furrietandho alligras cun is balladores chi atripant is peis ◊ cun abbilesa iat fatu furriotai sa frunda, iat lassau unu càbudu e fuat partia sa perda inzumiendu ◊ est furriotendu in s'ària unu cau 2. frimma sa domu ca est furriotendu!… cessu, est furriendusidha totu!…◊ mi furriotat totu su logu cumenti a unu bòtu in logu de punta a bàsciu! Etimo srd. Traduzioni Francese se retourner Inglese to turn round Spagnolo piruetar Italiano rigirarsi Tedesco sich umdrehen.

gavisàre , vrb rfl Sinonimi e contrari aggajare 1, allegrare, frogare, gosae, prexai Traduzioni Francese se réjouir Inglese to rejoice Spagnolo alegrarse, regocijarse Italiano rallegrarsi Tedesco sich freuen.

godíre , vrb: gudire Definizione su provare praxere, cuntentesa, tènnere prexu, pigare gustu in calecuna cosa, istare bene, no àere perunu male, ne pentzamentos / godiresindhe, de una cosa = irfrutuare, pònnere sa cosa, serbiresindhe Sinonimi e contrari bodire, gosai | ctr. patire, sufrire Frasi Fulana si est cojada, ma in cussa domo bi est intrada pro peleare, no pro godire! 2. de sa domo no si ndh'est godidu nudha: est mortu apenas chi ant cambiadu ◊ cussu est fizu solu e totu su chi tenet sa famíllia si lu godit isse ◊ a bos ndhe godire cun saludu de custu mezoru! Cognomi e Proverbi prb: chie patit a pitzinnu godit a sa betzesa Etimo itl. Traduzioni Francese se réjouir, jouir Inglese to enjoy Spagnolo disfrutar Italiano godére Tedesco Freude haben.

«« Cerca di nuovo