gusàju , nm Definizione porru de angioni, genia de erba chi faet unu cambighedhu biancu, fine che sa chibudha tzeurrada, unu pagu a concutza in s'oru de is arraighinas, fògia unu pagu a triàngulu (in setzione), de fragu e sabore forte, bona fríssia cun oos o fintzes crua (a insalada puru) Sinonimi e contrari àpara, porru Terminologia scientifica rba, rbz, Allium triquetrum Traduzioni Francese ail à trois angles, ail triquètre Inglese allium triquetrum (grass) Spagnolo lágrimas de la Virgen Italiano àglio angolare Tedesco Glöckchen-Lauch.

incrosirài , vrb: ingrusirai Definizione fàere bènnere disígiu de ischire Frasi no fiat dógnia chistioni chi arrennesciat a ingrusirai o fai arriri Traduzioni Francese intéresser, intriguer Inglese to make curious Spagnolo despertar la curiosidad Italiano incuriosire Tedesco neugierig machen.

intingiadúra , nf Definizione su s'intingiare, su dannu de sa tíngia Etimo srd. Traduzioni Francese action de prendre la teigne Inglese tinea damage Spagnolo el coger la tiña Italiano intignatura Tedesco Mottenfraß, Mottenloch.

intingiàe, intingiài, intingiàre, intingiàri , vrb: intinzare Definizione carrigare de tíngia, genia de bobboi niedhu chi ponet a is matas e a is erbas in is puntas modhes o, segundhu, fintzes a is animales; in cobertantza, fintzes carrigare de àteru cunsiderau dannosu o pagu praghillosu Sinonimi e contrari impestai 2. su cani tuu fut carriau de púlixi e nd'at intingiau is mius puru (G.Mura)◊ is gerrunaderis funt intingiaus de dépidus, sentza mancu un'ispera!◊ depit èssi berus ca mi torru a intingiai cun d-un'ómini… abarru fiuda! Traduzioni Francese prendre la teigne Inglese to affect with ringworm Spagnolo coger la tiña Italiano intignare Tedesco von Motten zefressen werden.

irfrebbàre , vrb Definizione essire sa frebba, passare sa callentura Sinonimi e contrari isfrebbire Etimo srd. Traduzioni Francese ne plus avoir de la fièvre Inglese to bring s.o.'s temperature down Spagnolo bajar la fiebre Italiano sfebbrare Tedesco fieberfrei werden.

irraghilàre , vrb Definizione bogare de is pantalones is coedhas o alas de sa camisa o de àteru bestimentu de pitzu Sinonimi e contrari irbardellare, irragare, isbragare, isbragugliare, ischígnere | ctr. aggheronare, arraghilare Etimo srd. Traduzioni Francese délier Inglese to ungird Spagnolo estar la camisa fuera de los pantalones Italiano discìngere Tedesco entgürten.

iscabiàre , vrb: iscaviai, iscaviare, iscaviari, scaviai Definizione mòvere a cropu sa conca, e is corros, nau de is boes, o is sannas, nau de is sirbones, de is porcos; fintzes mòvere sa palina a manera de fàere isceberare sa pàgia (o àteru de prus lébiu) de su trigu po dhu illimpiare; iscutulare sa conca po si ndhe tròchere is pilos de cara (chie dhos portat longos), o fintzes a murrúngiu po cosa chi si tenet in contràriu; fintzes brillare atesu Sinonimi e contrari incorrare, scemiai, sconchiai / imbrillai Frasi su malloru si nd'iscutulat su cani e camminat, iscàviat e camminat ◊ tia Carau candho dhu biet asinche iscàviat sa conca sentindhodhu po cussu machine chi dhi giaet ifadu ◊ su ferru de pranciari cun sa braxa, po dha mantènnere bia, tocàt a dh'iscaviari 2. su mangianu su sole si ndi fut incrarau in mari iscaviandu is umbras atesu Traduzioni Francese secouer les cornes Inglese to sway one's head or horns Spagnolo menear la cabeza Italiano scorneggiare, dimenare le còrna Tedesco mit den Hörner stoßen.

iscassetàre , vrb Definizione nàrrere chentza bisóngiu sa cosa chi s'ischit a chie o candho no si depet Sinonimi e contrari iscobiare, lendhare / atrogare Etimo srd. Traduzioni Francese rapporter, répandre Inglese to blab Spagnolo cantar la gallina, contar Italiano spifferare, vuotare il sacco Tedesco ausplaudern.

iscollài , vrb: iscollare, iscolliare, iscrollare, scoliai Definizione andhare a passare o fragassare in is iscóglios; segare sa mola de su tzugu, orrúere male de s'istrupiare, andhare male, fàere sacrifícios po calecuna cosa / i. su pudhecu = comintzare sa domadura, abbituare a agguantare sa fune in trugu, avesare a si lassare pigare a fune Sinonimi e contrari istraventare 2. in d-unu pennente, làssinat su zuvu e unu boe s'iscrollat e morit ◊ bi at zente gai fortunada chi ndhe faghet a cadhu e a pè e no s'iscollat ne truncat s'ischina! ◊ si puru no ti cheres iscollare, t'iscollas, si tantu est destinadu ◊ ite fadu chi nos at giutu a nos iscollare cojuèndhennos!…◊ daghi s'iscollant in sa ruta mala giamant su carru a los gíghere a pala (Cubeddu) 3. Pitanu in s'oru de su cuile dhue teniat su palu apósitu po iscollare cadhos Traduzioni Francese s'échouer, se casser le cou, Inglese to break one's neck, to hinder, to spoil Spagnolo fracasar, rompersepartirse la crisma, estropear Italiano incagliare, rómpersi l'òsso del còllo, rovinare qlc Tedesco stranden, den Hals brechen, beschädigen.

isconchinàda , nf: isconchinata Definizione isconchiada, móvia de conca coment'e abbasciandhodha o incrubandhodha a una parte; decisione pagu cunsiderada, cosa fata comente benit a conca Sinonimi e contrari conchinada, conchizada, iscónchiu, sconchiada / aconcada, acucada Frasi sa mamma, comente videt sos pitzinnos a isconchinatas, che los mandhat a letu 2. isconchinadas ndhe aiat fatu prus de una e su babbu no fit meda cuntentu Etimo srd. Traduzioni Francese action hasardée, inconsidérée Inglese rash action Spagnolo el mover la cabeza, chifladura Italiano cólpo di tèsta, azióne avventata Tedesco Kopfstoß, unbesonnene Handlung.

isconchinàre , vrb: sconchiai Definizione mòvere sa conca po nàrrere chi una cosa no est deasi, chi unu no est de acórdiu, giare cropos cun sa conca Sinonimi e contrari isconchidare, isconculare, scorrociai, tzilibbecare, tzurumbecare Frasi sas betzighedhas si sunt cheghentanne, isconchinanne e a tremuledha Etimo srd. Traduzioni Francese secouer la tête Inglese to shake one's head Spagnolo mover la cabeza Italiano scrollare il capo Tedesco den Kopf schütteln.

iscónchinu , nm: iscónchiu Definizione móvia de sa conca a cropu, mescamente candho unu no est de acórdiu cun su chi est intendhendho Sinonimi e contrari conchinada, isconchinada, isconchizada, isconchizu, sconchiada Frasi cudhu andai pistabista, feriveri, arrósciu oi de custus, cras de cudhus, a iscónchius, a murrúngius ◊ candho dhi narant cosa istat a iscónchios de conca ma no arrespondhet Etimo srd. Traduzioni Francese désapprobation d'un signe de tête Inglese headshake to dissent Spagnolo negación con la cabeza Italiano mòssa del capo per dissènso Tedesco mit dem Kopf ablehnen.

iscudiscúdi , avb Definizione manera de andhare mautu mautu, abbellu abbellu de no si fàere intèndhere o sapire Sinonimi e contrari brainubbràinu, cucutinu Etimo srd. Traduzioni Francese en tapinois Inglese very quietly Spagnolo a la chiticallando Italiano quatton quattóni Tedesco heimlich.

ispallatzàda , nf Definizione genia de cropighedhu chi si giaet cun sa manu a su codhu, a parte de apalas, in cunfidàntzia Sinonimi e contrari ispaliotada Frasi candho frades mios murrunzaiant ca nachi fio sa fiza de sa pudha bianca, mamma mi daiat un'ispallatzada Etimo srd. Traduzioni Francese tape sur l'épaule Inglese to slap on the shoulder Spagnolo palmada en la espalda Italiano pacca sulle spalle Tedesco Klaps auf die Schulter.

isperelàre , vrb Definizione abbaidare giaendho atentzione meda, agiummai coment'e perdendho is ogos Sinonimi e contrari disocrare Frasi duritamus isperelendhe sos cunzados nostros Etimo srd. Traduzioni Francese fixer Inglese to stare Spagnolo clavar la vista Italiano guardare fisso Tedesco starren.

ispibionài , vrb: ispipionare, ispupugionare, ispupujonare, spibionai Definizione irrampare, bodhire su pibione de is gurdones; orrúere, calare su pibione a terra a solu, pèrdere su pibione; in cobertantza, nàrrere, foedhare / i. su rosàriu = nàrrere su rosàriu Sinonimi e contrari spibidai / ispidhuncare Frasi sos pitzinnos sont iscarchianne e ispupujonanne s'àchina ◊ est ispibionendu unu gurdoni de àxina po si dha papai ◊ po fai s'ollestincu tocat a ispibionai sa modhitzi ◊ seus andaus a ispibionai oria 3. gei dh'iscieis comenti est sa genti, ca boit ispibionai!◊ ajó, cumentza a ispibionai, fuedha! ◊ gei dh'ispibionat cuatru bortas, cuss'arrosàriu!… Etimo srd. Traduzioni Francese grapiller Inglese to nibble Spagnolo picotear la uva Italiano piluccare Tedesco abzupfen.

ispitighedhàre , vrb Definizione fàere una segada a sa castàngia po no isciopare orrostindhodha: agiummai coment'e innasedhare (ma no importat inue est fata sa segada) Sinonimi e contrari ispitare, ispitudhare Etimo srd. Traduzioni Francese inciser les châtaignes Inglese to slit Spagnolo hacer una incisión en la cáscara de las castañas Italiano castrare le castagne Tedesco die Kastanien einschneiden.

isprodàre , vrb Definizione illimpiare, allichidire, torrare apostu sa mesa, su logu, arretirare sa cosa Sinonimi e contrari ispariciai | ctr. apariciai Frasi li apo nadu de isprodare sa tàula: annotamala mi at lassadu totu s'isterzu in bàmbinu (G.Ruju)◊ passadu su buldellu, at isprodadu su logu Traduzioni Francese desservir Inglese to clear Spagnolo quitarlevantar la mesa Italiano sparecchiare Tedesco abräumen.

isprúnza , nf: ispundha, ispunza, spunda Definizione is oros de su letu Etimo ltn. sponda Traduzioni Francese bord du lit Inglese edge (of a bed) Spagnolo borde, orilla de la cama Italiano spónda del lètto Tedesco Bettkante.

la , prn: dha* Definizione prn. fémina de 3ˆ p. o de cosa (pl. las), fintzes chistione o cosa no tanti precisa: impreau sèmpere coment'e cumplementu ogetu po cosa nomenada innanti (sinono si arrepitit su cuncetu o inditat chistione genérica, es. mi la so timindhe/so timindhemila), andhat bene iscritu abbandha de su vrb. candho si narat innanti de custu (la leo, la ponzo, mi las lasso), ma nau apustis andhat méngius iscritu totu a unu, enclíticu, fintzes cun calecun'àteru elementu, mescamente avb. (leamila!, so poníndhela, batimindhela!, so lassèndhelas) Frasi a cussa zòvana la cherent a cojare ◊ at bidu una bella zòvana e si la fit abbaidendhe che macu! ◊ la fato deo o la faghes tue custa faina? ◊ e fàghela tue! ◊ cramandhela, a fiza tua! ◊ a fiza tua cramadindhela ca est in ziru! 2. como la serro, ca so timindhe de ti àere feridu cun custu lastimosu cantu ◊ chie male la pensat peus la faghet ◊ agàbbala! finimila! ◊ ma za fis timindhedila, za! ◊ - Cantendhedila? - Cantendhemila! ◊ a ti faedhare s'ingresu cherias? ispuligadila, como!◊ che amus bidu a Pascualinu falandhe cuntentu che pasca e fruschiandhesila ◊ custa cosa leamichela! ◊ su mànigu chi nos amus leadu a campu no nos l'at fata e semus abbarrados tota die famidonzos! Traduzioni Francese la Inglese her Spagnolo la Italiano la Tedesco sie, es, ihn.

«« Cerca di nuovo