imbregadíre , vrb Definitzione imbeciare, nau de is linnas, de matedu Sinònimos e contràrios imbecrare Frases sas linnas chin su tempus s'imbregadint e si prúdicant (L.Loi) Ètimu srd.
imbrèghere imbèlghere
imbreghíre , vrb Definitzione imbeciare, nau de is matas (ma fintzes de sa persona) Sinònimos e contràrios imbeciare, imbecrare, imbregadire Ètimu srd.
imbregungiài , vrb Definitzione tènnere o sentire bregúngia Sinònimos e contràrios bergungiae, imbregungiri Frases mi ndi fui imbregungiau meda ch'ia tentu timoria ◊ cumprendit de èssiri imbovau ma s'imbregúngiat a dhu nai Ètimu srd.
imbregungíri , vrb Definitzione prnl., pàrrere bregúngia, sentire bregúngia de calecuna cosa o fata Sinònimos e contràrios bergungiae, imbregungiai Frases cussu fait mali e no si nd'imbregungit! Ètimu srd.
imbregungíu , pps, agt Definitzione de imbregungiri Sinònimos e contràrios abbirgonzadu, discaradu, ibregungiu, sbragungiu 2. brutu istregiari, macu imbregungiu!
imbremigadúra , nf Definitzione su s'imbremigai Sinònimos e contràrios imbremigamentu Ètimu srd.
imbremigài , vrb: imbremigare,
imbremmigai,
ingermigae,
-ai,
-are,
ingremigae Definitzione
pònnere su greme, mescamente comente faet in sa linna chi portat sa tíngia, o in sa carre, in sa petza, in frutuàriu chi si guastat
Sinònimos e contràrios
bermigare,
bermire,
soldire
/
abbrumai,
infarraciai,
pipionire,
pubujonare
Frases
pudésciu e imbremigau chi dh'agatint! ◊ custa linna si est totu imbremigada, de cantu est bècia ◊ s'antunna cheret cota luego pro no s'imbremigare ◊ càstia ca sa castàngia s'ingérmigat!
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
se vermouler
Ingresu
to be wormeaten
Ispagnolu
agusanarse,
carcomer
Italianu
inverminire,
tarlare
Tedescu
wurmig werden.
imbremigaméntu , nm Sinònimos e contràrios imbremigadura Ètimu srd.
imbremigàre imbremigài
imbremigàu , pps, agt Definitzione
de imbremigai; chi portat su greme
Sinònimos e contràrios
bremigosu,
berminigosu,
germigosu,
fermicosu,
sóldidu
2.
nci fiat una conca de cuadhu mortu totu imbremigada ◊ custa meba est imbremigada
Tradutziones
Frantzesu
vermineux
Ingresu
wormy
Ispagnolu
agusanado
Italianu
verminóso
Tedescu
wurmig.
imbremigorràu , agt Definitzione chi portat bremigorru Frases issu bèni imbremigorrau, sétziu in s'iscannixedhu, e issa istrantaxa! Ètimu srd.
imbremmigài imbremigài
imbrennugàre imbenuciàre
imbrentàda imbentràda
imbrentadúra , nf Definitzione avb.: a i. = a ischina límpia, a sa nua (manera de cicire un’animale in domadura, chentza sedha) Ètimu srd.
imbrentài, imbrentàre , vrb Definitzione
fàere una papada manna, a tzatzadura, de cosa meda; pònnere a bentre a terra
Sinònimos e contràrios
abbentrare abbentruscare,
abberchedhare,
abbidhiai,
abbrentosicare,
abbudagare,
abbudhescare,
abbuzare,
afraschedhare,
atatamacare,
intrudhiri
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
s'empiffrer
Ingresu
to guzzle oneself
Ispagnolu
atracarse
Italianu
abbuffarsi
Tedescu
Schwindel.
imbrentigonàre , vrb Definitzione papare cun allurpidura, tzatzare a meda Sinònimos e contràrios abbentrare, abbrentosicare, abbudagare, abbudhescare, imbrentai Ètimu srd.
imbrentonadúra , nf Definitzione su s’imbrentonai, papada manna, tzatzada Sinònimos e contràrios imbentrada, sassadura Ètimu srd.
imbrentonài , vrb Definitzione prnl., papare a meda, tzatzare Sinònimos e contràrios abbentrare, abbrentosicare, abbudagare, abbudhescare, imbrentai Ètimu srd.