A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

àbrinu , agt: àvrinu Definition de porcrabu, de sirbone; chi est areste, arestau: dhu narant de su logu candho est malu meda / porchedhu àbrinu, peta àbrina = de porcrabu / fenu àvrinu o erba de perda = Brachypodium pinnatum Synonyms e antonyms àbigu 1, sirboninu Sentences custu logu est àbrinu e rude ◊ ant ispuntinadu chin un'ochisorzu àbrinu Etymon ltn. aprinus.

abriólu abiólu

abriòne , nm Definition cosa areste meda Synonyms e antonyms crabione Surnames and Proverbs smb: Abrioni Etymon srd. Translations French sauvage English big wild Spanish salvaje Italian selvaticóne German sehr wild.

abriòre , nm: abrore, avriore, avrore Definition fritu forte; su èssere abru, areste, arestadu, nau de cosas, de gente, de logu / s'avrore de sa morte mala = dolore, dispiaghere mannu Synonyms e antonyms abrura, frigidúmene, frigilidade, fritore, frizidore | ctr. basca, caentu, calura Sentences su focu in su cuzone cajentavat sa carena isfritia dae s'avrore ◊ pro te bi sunt sos abrores chi àlidant in sos buscos (F.Pitzolu)◊ s'abriore de zannarju mi móssiat sas carres ◊ sa note fit comintzandhe a dare borta e s'abriore si fachiat intèndhere piticandhe sas carres Scientific Terminology tpm Etymon srd. Translations French froid vif, sauvagerie English very cold, wildness Spanish frío cortante, selvatiquez Italian fréddo pungènte, selvatichézza German beißende Kälte, Wildheit.

abrióu , nm Definition arbu de ou Synonyms e antonyms allúmene Etymon srd. Translations French albumen English albumen Spanish clara de huevo Italian albume German Eiweiß.

abritiài , vrb Definition bogare calecunu imbentu, calecunu ispediente, fàere calecuna cosa Synonyms e antonyms abbisai, imbentai, ispedientare Sentences su tiau, imbidiosu de su triunfu chi sa genti fadiat a Gesús, iat abritiau de fai mali a sa genti ◊ nara tui, Lutziferru, ita ses abritiendi? ◊ chini est chi at abritiau cussa brulla? ◊ innòi tocat chi ndi abritist cancuna de is tuas! ◊ unu pràngiu… gei dh'eus a abritiai! Etymon srd. Translations French inventer English to invent Spanish inventar Italian inventare German erfinden.

abrítiu abbrétiu

abríu , agt Definition nau de logu, chi est malu, chi no faet a dhue passare, logu de sirbones Synonyms e antonyms iscamedhosu Sentences inoghe est logu abriu Scientific Terminology slg Etymon srd. Translations French inacessible English impassable Spanish impracticable Italian impèrvio German unwegsam.

àbriu 1 , agt, nm, nf: abru, alvu, àrbia, àrbiu, arbu, arvu Definition chi est de colore biancu; sa parte bianca, sa giara, de s'ou (nau fintzes abruou)/ cun s'oju in alvu: furriau de si bíere sa parte bianca (Grolle, A s'alza e fala, 23, 27: sendhe pro dare cun suore nou sementa noa a sa terra, chi aiat già preparadu, "Santa s'ora siat!" narat, cun s'oju in alvu, in sinu sou / a tziu Pedru bido ficadu e, a ojos in alvu, "A mi podides narrer, ómine santu, ite bidides peri sos chelos?", l'apo dimandhadu) Synonyms e antonyms biancu / abriou, allúmene, àrbidu, ciara Sentences cudh'ómine fit sighindhe a piulare chentza atoare, a ogros in arbu e a buca abberta 2. is amaretus si faint cun méndula druci, unu pagu de méndula marigosa, tzúcuru e àbrius de ous bèni iscumbàtius Surnames and Proverbs smb: Arbus Scientific Terminology clr, mng Etymon ltn. album Translations French albumen, blanc English albumen, white Spanish blanco, clara Italian bianco, albume German weiß, Eiweiß.

abrixèdha , nf: arbixedha, erbixedha 1 Definition calidade de ua bianca a pibiones tundhos Synonyms e antonyms albarega, bianchedha Scientific Terminology frt Etymon srd.

abrobolliài abbrabugliài

abrontài, abrontàre , vrb: aprontai, aprontare 1 Definition pònnere o fàere sa cosa chi podet serbire tempus addenanti Synonyms e antonyms allinzare, ammainare, ammanitzare, apariciai Sentences soe abrontandu unu libbrigedhu de contos ◊ ti dhas aprontu illuegus is cosas chi mi as nau ◊ mi tocat chi apronte un'ammentu in poesia ◊ aprontau chi apa su coginau po porcedhu ciai andu ◊ àchina niedha e figu pasadina aprontat a s'amigu ◊ in su trassintru intrat Pepedhu aprontau a pulire s'istadha ◊ fut arribbandho sa festa e sa gente fut aprontandhosi ◊ a sa vita unu si aprontait chin agasazu e chi… su mazu! Translations French préparer English to prepare Spanish preparar Italian approntare German vorbereiten.

abròre abriòre

abroriàda , nf Definition sa die abbreschendho, faendho die, sa fata de sa die Sentences a s'abroriada s'intendiant is carrus iscudendi a giossu e fut essiu su soli candu fuant lómpius.

abroriadróxu aboriadróxu

abróriu , nm Synonyms e antonyms aboriadroxu Sentences a s’abróriu su mengianu su mardiedu depit èssi prontu po sa mullidura.

abrósu , agt: avrosu Definition chi est fridu meda, chi portat abrore, abra Synonyms e antonyms fridu, ispunzinosu Sentences mi est iscorandhe custu bentu abrosu ◊ est unu manzanu avrosu ◊ candho benit isprazas avrosas si apozat in palas de unu crastu Scientific Terminology tpm Etymon srd. Translations French froid English cold Spanish frío, helado Italian fréddo German kalt.

àbru àbriu 1

àbru 1 , agt Definition de sirbone, areste; si narat de su sabore de frutos arestes (prunixedha, pirastedhu, sísaba e àteras) chi papandhodhas ammódhigant is dentes e asciutant sa buca Synonyms e antonyms àbrinu / acru, arbau, chélviu Sentences una sue abra cun sos fizos fatu comintzat cun su murru a isterrare suta de sas tupas chirchendhe ricatu (S.Pinna) Scientific Terminology sbr Etymon ltn. aper.

abrúciu , nm, nf: abrutzu, aimutu, almuta, almutu, almutzu, alvutu, ammutu 1, arbúciu, arbussu, arbutu, arbutzu, arimutzu, ariputzu, armutu, arputzu, arvutu, arvutza, arvutzu, ebrutzu Definition genia de erba chi faet a fundhu mannu: asuta portat is arraighinas grussas, coment'e a patata ma longhitas, a medas coment'e a matzu, bogat is fògias totu impare a oru de terra, longas e largas e coment'e a duas perras chi faent a canale e sèmpere prus istrintas a cara a punta; in beranu bogat sa candhelita (iscaria o atzotu), prus pagu de metro, ue faet su frore Synonyms e antonyms afruza, cadilloni, irbutu, iscareja, iscaria, prammutu, sarbutzu, tarabúciu, ulciareu Sentences fit deretu che bandhela de ammutu, a petorras in fora e a cara che berre infuriadu ◊ fut crochendi in isterrimentu de abrúciu Scientific Terminology rba, Asphodelus ramosus Etymon ltn. albucium Translations French asphodèle English king's spear (asphodel) Spanish asfódelo Italian asfodèlo German Affodill.