A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

acabarraméntu , nm Synonyms e antonyms acabarrada, acabarradura Etymon srd. Translations French provision English cornering Spanish acaparamiento Italian incètta German Aufkauf.

acabarràre , vrb: acaparrai, acaparrare Definition giare cabarras, un'antibitzu in dinare o àteru po si assegurare sa cosa chi si còmporat; pinnigaresiche cantu prus cosa si podet, fintzes po ndhe aprofitare bendhendhodha apustis prus cara Synonyms e antonyms aforai, aparrochianai, collire, impobidhai Etymon itl. Translations French accaparer English to hoard Spanish acaparar Italian accaparrare German aufkaufen.

acabbàda , nf: acabbara, agabbada, agabbata Definition su acabbare, s'acabbu de una cosa, finitia de unu tempus, de sa vida / a. de coja = sa prima presentada, candho su babbu e sa mama de s'ómine andhant sa prima borta a domo de sa fémina Synonyms e antonyms acabbamentu, acabbu, fine, finida, finitia, últimu | ctr. comintzu Sentences sa gana de trabballai chi tenint no est meda, tanti a s'acabbara de su mesi su dinai currit su própiu! ◊ a s'acabbada de sa messa su meri fait festa Etymon srd. Translations French fin, euthanasie English end, euthanasia Spanish fin, eutanasia Italian fine, eutanasía German Ende, leichter Tod.

acabbadòre , agt, nm Definition chi o chie che agabbat su malàidu Synonyms e antonyms bochidore Sentences a su nàrrere, s'acabbadora fit una fémina chi atogaiat sos moribbundhos, che los agabbaiat Etymon srd. Translations French celui qui provoque la mort par euthanasie English who practises euthanasia Spanish quien practica la eutanasia Italian chi pratica l'eutanasia German Sterbehelfer.

acabbadúra , nf: agabbadura Definition su acabbai; totu su chi agabbat calecuna cosa, s'agabbada Synonyms e antonyms rigusígliu Sentences bi at sonetes de bona agabbadura Etymon srd. Translations French finissage English final touch Spanish acabado, remate Italian rifinitura German Beendigung.

acabbàe, acabbài , vrb: acabbare, agabbare, aggabbare Definition fàere is úrtimas cosas de una faina, de un’òpera, passare is úrtimas oras o dies de unu tempus, cessare de unu totu; fàere peus male a unu o a una cosa e fintzes bochíere; imbàtere a o istare in calecunu logu Synonyms e antonyms cumiai, finire, sensai, tzelare | ctr. comentzari Sentences acàbbala de bochinare, chi assustras su bichinau! ◊ che ant agabbadu su triballu chi fint faghindhe ◊ comintzade a tucare, za sighimus, tantu semus agabbendhe! ◊ candu Deus iat acabbau de formai su mundu…◊ cudhu sighit a fae su ci dhi paret: at a esse peri tempus de dh'acabbae! 2. cuss'animale, tantu no campat, che l'agabbo ◊ cussu traste andhadu male che l'agabbas puru si no lu leas cun delicadesa ◊ custu fritu, cun su refriu chi zughes, oe ti che agabbat ◊ totu cussas meighinas no de ti fagher bene ti che agabbant ◊ unu boe iscorradu che l'agabbaiant ca no faghiat prus a lu zúnghere 3. unu caboniscu, de calisisiat manera mortu, nc'iat a èssi acabbau in sa pingiada Etymon spn. acabar Translations French terminer English to finish Spanish acabar Italian finire, terminare, ultimare, completare German beenden.

acabbalài , vrb: aggabbalare Definition pònnere a parte cosa, siendha, fàere unu fundhu, unu capitale, errichire (ma si narat fintzes in su sensu de finire, agiustare, pònnere a postu, aparigiare); su ndhe bogare calecuna cosa de bonu de una faina Synonyms e antonyms acaudalai, lucurare 1 | ctr. scabbalai Sentences sas furas li ant dau prus malumores de cantu l’ant aggabbalau ◊ sa tzimusa est bene aggabbalà ◊ su dinai chi nd'iat acabbalau bendendi sa domu dh'iat ingastau po fai sa crésia noa 2. su piciochedhu portat sa pinna in manu, fait a biri ca est pentzendu ma no acabbalat nudha Etymon srd. Translations French capitaliser English to capitalize Spanish capitalizar Italian capitalizzare German kapitalisieren.

acabbaméntu , nm Definition su acabbare, fintzes acórdiu, nau mescamente de sa cójua / a. de coja = sa prima presentada, fidantzamentu, candho su babbu e sa mama de s'ómine andhant sa prima borta a domo de sa fémina, su chi balet pro assegurare sa coja Synonyms e antonyms acabbada, acabbu, acapamentu / acraridorzu, fidantzamentu | ctr. comintzu, inghitzu Sentences coment'e saludu de acabbamentu de festa incumentzàt su ballu Scientific Terminology sntz Etymon spn. acabamiento.

acabbanài, acabbanàre , vrb rfl: aggabbanare Definition pònnere o bestire su cabbanu Synonyms e antonyms acaparronare, acavanai, acucullai, incaparonare, incapotai Etymon srd. Translations French envelopper dans un manteau English to wrap up in a coat (s.o.) Spanish poner el abrigo Italian incappottare German einen Mantel anziehen.

acabbàra acabbàda

acabbàre acabbàe

acabbatórju , nm Definition su tretu inue acabbat unu logu o una cosa Synonyms e antonyms acabbada, acabbu, fine, finitia | ctr. comintzu, inghitzu Etymon srd.

acabbónu! , iscl: acabonu, acobbonu, cabbonu Definition e de a bonu!: foedhu chi si narat coment'e dispràxios e disigiandho una cosa chi no est comente si iat a bòllere, o disigiandho una cosa chi iat a pòdere èssere comente si bolet / acabbonu mannu miu, tou, nostru! Synonyms e antonyms aggàlia, deabbonu, tambene Sentences acabbonu mannu, dh'apu a isciri meda aundi est sa sorti mia!…◊ acabbonu mannu, mi est tocau a mandai atra genti! ◊ acabbonu mannu: chi dha podemu preni de amigus sintzillus custa domu pitica! 2. acabbonu mannu si aiat istudiadu! ◊ acabbonu de las torrare a bídere! Etymon srd. Translations French si seulement! English and how! Spanish ¡ojalá! Italian magari! German und ob, und wie!

acàbbu , nm: agabbu, aggabbu Definition s'úrtima parte de unu tempus, de una faina Synonyms e antonyms acabbada, acabbatorju, cúmiu, fine, finitia, últimu | ctr. comintzu, inghitzu Sentences sa carri donat e pedit callenti, carignus e cunfortu fintzas a s'acabbu ◊ sa poesia sua a s'agabbu naraiat goi ◊ ge at a fai un'acabbu cussu pritzosu arreulau!… Etymon spn. acabo Translations French fin English finish Spanish fin Italian tèrmine German Ende.

acabbúlli , vrb Synonyms e antonyms ibbrodhiai, spodhai Translations French débrouiller English to disentangle Spanish desenmarañarse Italian sbrogliarsi German sich herausziehen.

acabidadítu , agt Definition nau de cosa de pagu contu, fata a su chisti chisti, arregorta a pagu a pagu Etymon srd. Translations French glané English collected at random Spanish aproximado, chapucero Italian raccoglitìccio German eilig zusammengestellt.

acabidadòre , agt, nm: acapidadore Definition chi o chie acàbidat cosa, gente o àteru Synonyms e antonyms acabideri, collidore Etymon srd.

acabidadúra , nf: acapidadura, capidadura Synonyms e antonyms acabidamentu Etymon srd.

acabidàe, acabidài , vrb: acabidare, acapidare, acapitare, acavidare, cabidare Definition pigare e pònnere cosa in istrégiu, arregòllere sa cosa in sensu de no ndhe perdimentare, de ndhe dh’arregòllere totu; cricare, aunire o fàere gente po un’apretu; si narat fintzes in su sensu de contivigiare Synonyms e antonyms acoglire, acollocare, arragolli, arremonire, assantai, assetiai, bòdhere, bodhire, preulire, tòdhere, umprire | ctr. frundhire Idioms csn: acabidai coràgiu = crobare ànimu; acapidare sa zorronada = faghere sa zoronada; acabidare s'ora = collire s'ora, impreare su tempus chentza ndhe perdimentare nudha Sentences lu at bidu in mesu de s'arga e ndhe l'at acabidadu ◊ babbu tuu no iscít anche acabidai su dinai! ◊ no mi mascant sos vucones acapidaos in sa grassa! ◊ cussas fint informasciones acabidadas fatu de sos cuiles ◊ bi aiat unu acabidendhe nie ◊ apu ingortu una marra e duus sacus po nci acabidai sa cosa ◊ sa vida fut gherrada e totu voliat acavidau ◊ ajó a ndhe acabidare sa castanza! 2. su chi ghiras tue est bene acapidau: no mi nche apo bentulau nudha! ◊ cussu pacu chi amos tentu l'amos totu vene acavidau ◊ mi piaghet a acapitare su tempus su prus chi poto candho torro a domo (A.M.Carta) 3. s'istadu italianu si ammentat de sos Sardos candho nos devet acabidare pro sa leva! ◊ custos massones che sunt acapidandhe sos àteros! ◊ pessae de acapidare zente meda! 4. onzi cuzone de terrinu fit bene acabidadu, in oros de piantas e de rocas ◊ su càrrigu depit èssi bèni acabidau, assinuncas s'isciàsciat totu ◊ adderetas sa binza e la preparas, la pulis in sas pinnas, tandho l'aras acapidàndhela chin s'illeononzu Etymon ad *capitare Translations French cueillir, ramasser English to pick Spanish recojer, reclutar Italian cògliere, raccògliere, reclutare German pflücken, auflesen, sammeln.

acabidaméntu , nm Synonyms e antonyms acabidadura, acabidinzu, assodhimentu Etymon srd. Translations French rècolte, recrutement English harvest, crop, recruitment, enlistment Spanish recogida, reclutamiento Italian raccòlta, reclutaménto German Ernte, Sammlung.