cagòdhi , agt, nm Definition chi o chie istat sèmpere a paraleta, nau unu pagu a disprétziu Synonyms e antonyms badaceri, ciaciareri, foxileri, paraletadore, tàcula Etymon srd.
cagódu , nm Definition cosa tundha a us'e birilla / c. de bremis Synonyms e antonyms arrumbuloni.
cagògna , nf: cogogna,
cugogna Definition
imbriaghera niedha, manna
Synonyms e antonyms
cimbrea,
inciucadura
Sentences
como devent pessare fena a sas cogognas bostras, sos de su comune!…
Etymon
itl.
cacona
Translations
French
bonne cuite
English
unforgettable drunkenness
Spanish
borrachera
Italian
sbòrnia solènne
German
Rausch.
cagòni , nm Definition chie si cagat timendho dónnia cosighedha, tropu timerosu Synonyms e antonyms cacaredhosu, cacoi, timecaca Scientific Terminology ntl Etymon srd.
càgu , nm Definition muntonedhu de merda sicada.
cài càbi
cài 1 , agt, prn: cale,
cali Definition
agt. e prn. indefiniu impreau in is pregontas de css. manera fatas: no càmbiat de m. a f., ma solu de su sing. a su pl. (coment'e agt.); su plurale, cun is artículos e chi tenet valore de cng. po ispiegare: su cale, su cali, su (sa, sos, sas) cales chi… = e pro cussu…, difatis…(no tenet valore relativu, mai)
Sentences
cai cosa ti andat bèni, a tui? ◊ cali mòri pigas po andai a ingunis? ◊ cale bentu ti ndhe at batidu? ◊ ma cale ómine, ma cale fémina?!…◊ cales àrbures est a pudare? chini iscít cun calis ideas nd'iant a èssi torraus!
2.
fàghelos totu guales, e no cale goi cale gai! ◊ de custas cosas, cali bolis? ◊ de sos fizos, cale est su cojadu? ◊ tia chèrrere ischire cale ti andhat bene: custu o cudhu ◊ no isco ne chie e ne cale
3.
issa est sa prus sàbia e onesta, su cales chi sas bighinas la chircant pro unu cossizu ◊ no bi at istudiadu nudha: su cales chi lu ant botzadu!◊ cussu depet àere finidu sas iscolas, su cales chi lu cherent a triballare in postu ◊ sa mama cosit e tàpulat, su cales sos pitzinnos no andhant in giru istratzulados
Etymon
ltn.
qualis
Translations
French
quel
English
which
Spanish
qué,
cuál
Italian
quale
German
welcher.
caíca, caícu , nf, nm Definition genia de barchita Sentences in cussa domixedha dhoi at dónnia cosa, parit unu caicu prontu a partiri! Scientific Terminology trps.
caída cadída
caidhàrgiu , nm Definition scòrpora caidhus, unu chi furat casidhos Etymon srd.
caídhu , nm: casidhu Definition
genia de aprigu a bisura de tumborru o de casceta fatu apostadamente po niu de s'abe; istrégiu de ortigu coment'e carcida po múrghere; in cobertantza, a logos dhu narant a sa natura de sa fémina / sa parte de aintru de su c. = meséntzia, s'apertura inue s'abe intrat o essit = sa mosta; c. òrfanu = chentza s'abe reina; insedhai su c. = cuncordare su casidhu cun totu su chi dhi dhue serbit
Synonyms e antonyms
abialzu,
bugnu,
casa,
casidhada,
colmena,
mógiu,
moitedhu,
tulu
/
murghijola
Idioms
csn:
ufrare a casidhu, fagheresiche a c. = ufrare meda, nadu fintzas in cuguzu pro arrennegu mannu; segai o ispitzai is casidhus = cincinai, binnennai o bogare su mele; fai sa conca che unu caidhu = che moju, che in moida de rios, dare ifadu faedhendhe a meda
Sentences
sas abes current totu a su casidhu ◊ candu ispitzat is casidhus bogat meli a cobedinas
2.
dh'iat fatu sa conca che unu caidhu ◊ megas de mi fai sa conca cumenti a unu casidhu de abis, cun custus isciollórius! ◊ fit ufradu a casidhu contra a mie e no mi at mancu rispostu
3.
comenti nant is pastoris, innòi nci perdeus su lati cun su casidhu
Surnames and Proverbs
smb:
Casiddu
Scientific Terminology
sbs, stz
Etymon
ltn.
quasillum
Translations
French
ruche
English
apiary
Spanish
colmena
Italian
alveare,
àrnia
German
Bienenstock.
caídu , pps, agt Definition de caire Synonyms e antonyms ischeadu.
caigiòni , nm: caizone Definition
ufradura chi faet sa puntura de sa musca a cuadhos e boes; custa genia de musca etotu; in cobertantza, bisóngiu
Synonyms e antonyms
babajone,
babatzone,
papajone,
tajone
/
ampístula,
brúgula,
dolimazosa,
frusca,
fustema,
postema
/
malandra
/
cdh. caicioni
2.
aiat pérdidu sa sedha e como si bidiant sas malandras, sos caizones ◊ s'àinu est sempre cun caizones in su corzu ◊ in costas giughiat caizones e mancu l'ant giuntu a beranile
3.
su carru tandho mi serbiat, mi ndhe at bogadu tantos caizones
Scientific Terminology
crp, tabanus intermedius, chrysops italicus
Translations
French
bouton,
plaie
English
sore
Spanish
picadura,
habón,
tábano
Italian
fìgnolo,
piaga
German
Furunkel.
caillòne , agt, nm Definition nau de ccn., chi o chie est artu meda e istrígile de carena Synonyms e antonyms giangalloi, iscalandrone Scientific Terminology crn.
caincúnu cabancúnu
caínu , nm Definition
unu malu che a su Cainu de sa Bíbbia
Synonyms e antonyms
animiniedhu,
boge,
malu,
zudeu
Sentences
pro achipire a destrúere su logu, cainos coro de pedra ponent fogu!
Translations
French
malfaisant
English
wicked man
Spanish
malvado
Italian
malvàgio
German
Bösewicht.
caíre , vrb Definition istrecare, alladiare cosa po dha trebballare Sentences pro fàghere sos macarrones sa pasta cheret bene caida ◊ finida sa cota de su pane, mamma comintzat a caire sos macarronedhos a úngia.
caíri , vrb Definition orrúere, ma nau prus che àteru in sensu morale Synonyms e antonyms arrúere Etymon spn. caer.
càisciu , nm Definition genia de bestimentu de féminas, de pònnere asuta de sa gunnedha e fata a bisura de gunnedha etotu Synonyms e antonyms cànsciu* Scientific Terminology bst.
caistèdha , nf, nm: canestredha,
canistedha,
canistedhu,
canistredha Definition
de s'istrégiu de fenu (est fata de iscaria), est cussu a costaos bàscios e piticu (unos barantas centímetros de diàmetru) impreau a pònnere prus che àteru cosa de papare, fintzes in mesa (es. su pane)
Synonyms e antonyms
cherrighedha,
palinedha,
palini,
pobinu
Sentences
pone duos orzatos in sa caistedha ca immurzamus! ◊ pitzinnu minore ma, si li bocas canistedha, sa parte sua si la fachet che pessone manna! ◊ assupreint sas féminas a ndhe acabidare in cólvulas e canistredhas piatos, istelzos, pane e dulches restados
Scientific Terminology
stz
Translations
French
corbeille,
manne
English
small basket
Spanish
panero
Italian
canestrino
German
kleiner Korb.