A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

filèra fibèra

filèra 1 , nf: filiera Definition conca de prentza; genia de aina po filetare tubbos o àteru de metallu; àtera aina po istirare su filigranu de oro, de prata Synonyms e antonyms scóliu Scientific Terminology ans Etymon itl. filiera Translations French vis mère, filière, laminoir English female screw, rolling mill, draw plate Spanish macho de roscar, hilera, laminador Italian madrevite, trafila, laminatóio German Gewindemutter, Zieheisen, Röhrenziehring, Walzmaschine.

fileràu , agt Definition nau de istrégiu, de cosa chídrina, chi portat segada, filidura Synonyms e antonyms cannidu, sinnigadu, tinniadu, tzacau.

filerína , nf Definition cosas postas in fila, una aifatu de s'àtera; animales, pigiones chi afilant a is bíngias imbitzaos a s’àghina / avb. a f. = unu ifatu de s'àteru, in fila Synonyms e antonyms arrenghera, cadena, fibera, fila, giuali, lérina, óldine Sentences in cussa domo bi at una filerina de apusentos Etymon srd. Translations French alignement English group Spanish fila Italian schièra German Schar.

filerinàda , nf Synonyms e antonyms filerina Sentences tota die, fatuvatu, in s'istradone una filerinada de culunnas, de autocarros, blindhados, camionetas: una pultescione pariat Etymon srd.

filèta , nf: veleta* Definition genia de aparíciu (ma prus che àteru una bandheredha) po averguare si est andhandho bentu Scientific Terminology ans Translations French anémoscope English anemoscope Spanish anemoscopio Italian anemoscòpio German Anemoskop.

filetadúra , nf Definition crista arta (ferme, a setzione giai sèmpere triangulare) e genia de surcu a caragolu chi si faet mescamente a ferru o linna (tundhos a cannedhu), a parte de aintru o de fora, po dhu pòdere intrare apare coment’e mascu e fémina girandho s’unu aintru de s’àteru Synonyms e antonyms torrinadura, tronígliu Translations French taraudage, filetage English edging Spanish rosca, filete Italian filettatura German Gewinde.

filetài , vrb Definition pònnere oru o filu de oro a calecuna cosa Translations French border d'or English to edge (with gold) Spanish bordar de oro Italian orlare d'òro German mit Gold umranden.

filetàre , vrb Definition fàere sa filetadura.

filète , nm: filetu Definition genia de filighedhu, mescamente de carre in d-unos cantu arremos de sa carena (es. limba, natura de s'ómine); fune de cannau fata de funes bècias, ma fintzes sa codriola chi si faet cun sa pramma de iscovas (s'imbodhigat a istrintu in su tanaxi); foedhandho de petza, anguidha o orrugu longu de prupa ororu de s’ischina, in s’ispinu de un’animale / tènnere a unu a f. = lassai a unu cun pagu cosa po papai Synonyms e antonyms mustela / restiga 1 2. ciu Perinu fiat sempri fendi iscovas e a nosu piciochedhus si ponera a iscarrai, a fai filetu, a pulí prama ◊ ant acapiau sa cibudha a matzus cun su filetu Scientific Terminology crn Etymon itl., ctl. filetto, filet Translations French filet, frein English fraenum Spanish frenillo Italian frènulo German Bändchen.

filèto , nm Definition a logos, camminu in su sartu Sentences atras bias cussos filetos furint prenos de gente e po cantu apaus incrispau su passu non aus bitu a nemos (E.Nieddu).

filètu filète

filetzúgu , nm Definition filu de tzugu: male a dolidura a is cordas (músculos) de su tzugu, dolore de tzugu Scientific Terminology mld Etymon srd. Translations French torticolis English stiff-neck Spanish tortícolis Italian torcicòllo German steifer Hals.

fílgia fígia

filgiàstu figiàstu

fílgiu fígiu

filiàca, filiàche, filiàghe , nm, agt Definition s'ambidha candho est pitichedhedha, ambidha fine; chi est fine coment'e filu, de carena fine meda Synonyms e antonyms curricurre, filistredha, filóstrigu / iltrízile 2. isse fit sempre filiaghe e como fintzas topu Scientific Terminology psc Etymon srd. Translations French anguille mince English slim eel Spanish anguila pequeña Italian anguilla sottile German kleiner, dünner Aal.

filiànu , nm Synonyms e antonyms aena, aenamurra, anàile, arvenarzu, enàrgiu, fenàile, fenapu, fenarza, fenumurru, oguena Scientific Terminology rba, Avena fatua Etymon srd.

filiànu 1 , nm Definition chie andhat a crésia, su cristianu chi faet fúrriu a una crésia Synonyms e antonyms filigresu Etymon itl. figliano.

filicàmbu , nm Definition su cordonitu de is mesascartzas Etymon srd.